Puterea iraniană a luat în calcul Duminică să ”restabilească treptat” accesul la Internet, după o tăiere fără precedent, în timpul unui val de contestare a puterii, cu scopul de a ascunde, acuză apărători ai drepturilor omului, o represiuni soldată cu mii de morţi, relatează AFP, transmite News.ro.

Autorităţile, care anunţă că au reluat controlul situaţiei, au redeschis Duminică şcolile, închise de o săptămînă, şi universităţile, a anunţat televiziunea de stat. Contestarea a fost declanşată la 28 Decembrie, la Teheran, de comercianţi furioşi din cauza costului mare al traiului, după care a luat o amploare politică majoră, la 8 Ianuarie, împotriva Republicii islamice, instaurată în 1979. Ea a fost înăbuşită de o reprimare catalogată drept un ”masacru” de către ONG-uri de apărarea drepturilor omului, ascuns cu ajutorul unui ”blackout” al comunicaţiilor instaurat în urmă cu zece zile.

”Autorităţile competente au anunţat că accesul la Internet urmează să fie restabilit treptat”, a anunţat Sîmbătă agenţia iraniană de presă Tasnim, apropiată regimului, fără să ofere detalii. Aplicaţiile mesageriei locale urmează să fie ”activate în curînd” pe Internetul naţional, potrivit unei surse bine informate, scrie Tasnim.

Duminică dimineaţa, la Teheran, jurnalişti AFP au avut acces la Internetul mondial, în pofida faptului că majoritatea furnizorilor de acces rămîn blocaţi, fără ca motivele acestei conexiuni limitate să poată fi clarificate. Apelurile telefonice în străinătate, blocate de mai multe zile, au fost restabilite Marţi, iar SMS-urile în străinătate Sîmbătă.

În pofida acestor restricţii, precum şi celor impuse de mult timp aplicaţiilor străine, inclusiv Instagram şi Facebook, pentru care este necesară o conexiune VPN, relatări ale unor atrocităţi ale forţelor de securitate au ieşit din ţară, prin Starlink, potrivit unor ONG-uri.

Amnesty International (AI) a anunţat că a verificat zeci de video şi mărturii, în ultimele zile, care arată ”că forţele de securitate trăgeau neîncetat în manifestanţi pe străzi şi din poziţii înalte”.

Spitalele au fost ”copleşite de răniţi”, potrivit unei cercetătoare AI cu privire la Iran, Raha Bahreini, care a denunţat ”masacrarea manifestanţilor”.

”Din zece în zece minute auzeam o serie de focuri de armă”, a declarat AFP Kaveh, al cărui prenume a fost schimbat şi care se află în prezent în Regatul Unit, despre o manifestaţie la care a particpat, la 9 Ianuarie, la Teheran.

În lipsa unui bilanţ global oficial, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a anunţat pentru prima oară, Sîmbătă, ”mii de persoane ucise” şi a imputat aceşti morţi ”răzvrătiţilor”, în opinia sa manipulaţi de către Statele Unite şi Israel. Autorităţile se limitau pînă atunci să înregistreze zeci de membri ai forţelor de securitate ucişi.

Cel puţin 3.428 de manifestanţi au fost ucişi, potrivit unui ultim bilanţ al Iran Human Rights (IHR), date citate de către ONU, dar care acoperă doar 15 dintre cele 31 de provincii din Iran. Alte estimări anunţă 5.000 de morţi şi pînă la 20.000 de morţi, potrivit acestei organizaţii nongvernamentale (ONG) cu sediul în Norvegia. Postul din opoziţie ”Iran International”, cu sediul în străinătate, afirmă că cel puţin 12.000 de persoane au fost ucise, citînd oficiali guvernamentali şi surse din domeniul securităţii.

Puterea judiciară iraniană a respins în mod categoric această cifră. Presa locală scrie despre mii de arestări, iar ONG-uri de apărarea drepturior omului estimează că pînă la 20.000 de persoane au fost arestate.

Duminică, un purtător de cuvînt al Justiţiei iraniene, Asghar Jahangir, a reiterat că urmează să fie organizate procese rapide şi a avertizat că unele acte care par să fie infracţiuni de ”război împotriva lui Allah” sunt pasibile de pedeapsa cu moartea. ”Cei care au jucat un rol decisiv în aceste apeluri la violenţă şi au antrenat o baie de sînge şi pagube importante finanţelor publice nu vor fi cruţaţi”, a anunţat el.

Preşedintele american Donald Trump a mulţumit Vineri Guvernului iranian că a anulat ”toate spînzurările prevăzute ale contestatarilor”.

Această măsură a fost pusă la îndoială de către analistul Arif Keskin, care consideră că ”riscul rămîne foarte real, deoarece conducerea iraniană consideră execuţiile (...) drept un instrument eficient împotriva oricărei contestări”. ”Pentru regim, execuţiile vor antrena costuri internaţionale pe teremn scurt, însă sunt considerate o investiţie pe termen lung în securitatea internă”, a declarat pentru AFP acest specialist iranian în Orientul Mijlociu, bazat la Ankara.