Criza energetică și inflația dau naștere unei noi mișcări de stînga, care critică politica NATO și alianța cu Statele Unite, scrie LA RAZON, potrivit RADOR.

De cînd a izbucnit criza energetică, sute de oameni au manifestat în diferite orașe germane. O alianță de grupuri de stînga, ecologiști și organizații sociale se află în spatele apelului sub sloganul „Solidaritate în vreme de criză”. Mai exact, așa-numita alianță „Toamna Solidarității” (Solidarischer Herbst, în germană) solicită ajutoare specifice pentru persoanele cu venituri mici, înghețarea chiriilor și o tranziție energetică mai consistentă.

Pentru a face acest lucru, ar fi necesar să se elimine beneficiile companiilor aflate în criză, să se impoziteze marile averi și să se suspende încă o dată limitarea datoriei. „Germania servește drept marionetă exclusiv pentru interesele SUA și ale NATO”, a avertizat purtătorul de cuvînt în fața unei mulțimi de studenți, familii și pensionari. Unii purtau bannere ale stîngii germane, alții bannere ale păcii și chiar unele afișe cu paralele complicate între războiul din Ucraina și pandemia de coronavirus.

Pe măsură ce retorica anti-americană a crescut, oamenii au aplaudat, au huiduit și fluierat. „Politica de sancțiuni împotriva Rusiei a eșuat complet și este îndreptată catastrofal împotriva noastră”, a continuat vorbitorul, invocînd Holocaustul și declarînd luptele din Ucraina un „paradis” pentru „mercenari, companii de armament și speculanţi”.

Marșul nu este ceva nou la Leipzig, ci continuarea unei serii de demonstrații care au avut loc în acest oraș în ultimii șapte ani. Au început în Ianuarie 2015 cu xenofobii din Pegida, care se numește Legida în Leipzig, au urmat demonstrații contra măsurilor guvernamentale luate împotriva coronavirusului și apoi au venit oponenții vaccinării. Acum este rîndul „Toamnei Solidarităţii”. Dar influența sa ajunge și în alte orașe germane.

De la începutul lunii Septembrie, au avut loc peste 4.400 de manifestații, precum cea de la Leipzig, în toată Germania, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă în fiecare săptămînă în toată țara și mereu cu referiri la pandemie, războiul din Ucraina, climă și criza energetică. Totuşi, potrivit unui sondaj publicat de ziarul „Welt am Sonntag”, majoritatea acestor demonstrații a avut loc în Estul Germaniei.

Deși nu se poate vorbi de mitinguri în masă, ca unele organizate în alte părți ale Europei, ele transmit o îngrijorare serioasă sferelor politice locale. O îngrijorare care capătă şi alte nuanţe, dacă se ține cont că în spatele acestor mobilizări din Germania se află stînga alături de grupuri populiste.

La Leipzig, ambele spectre ideologice opuse s-au trezit adesea protestînd colectiv pe Augustusplatz, despărțite doar de șinele de tramvai. „Vrem ca războinicii NATO să înceteze să creeze un conflict între Germania și Rusia și între Ucraina și Rusia”, a declarat, pentru presă, Sabine Kunze, o pensionară, care avea în mînă un carton pe care scria: „pace cu Rusia”.

În alte orașe germane, mesajele erau surprinzător de asemănătoare, indiferent de tonul politic. Potrivit organizatorilor, peste 2.000 de oameni au manifestat la Hanovra și cîteva sute s-au adunat la Dresda. Demonstrații au avut loc și la Frankfurt, Düsseldorf și Stuttgart. „Securitatea energetică și protecția împotriva inflației: pămîntul nostru în primul rînd!”, se putea citi pe un banner de la o demonstrație desfășurată în urmă cu cîteva zile la Berlin, organizată de partidul populist Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland). Unii protestatari au fluturat steaguri rusești și alte însemne pe care scria „Nu vînzărilor din portul Hamburg către China”. Organizatorii au vorbit despre 6.000 de manifestanți, deși se așteptau la aproximativ 20.000.

În afară de Germania, au existat proteste şi în alte ţări, cum ar fi în Cehia vecină. La începutul lunii Septembrie, 70.000 de oameni s-au adunat la Praga pentru a se opune Guvernului și NATO. Vorbitorii de la miting au fost pro-Kremlin și eurosceptici și, în general, asociați cu site-uri web ale conspirației.

La fel, în Slovacia, sondajele au arătat că 19% din populație preferă o victorie a Rusiei uneia ucrainene, potrivit unui sondaj publicat de think tank-ul Globsec. Unii analiști intuiesc că acest curent va crește odată cu venirea frigului și efectul costurilor energetice. De asemenea,  în Austria, și pe fundalul unui Guvern nepopular, divizat de scandaluri de corupție, grupul populist Freedom și-a recîștigat sprijinul alegătorilor în ultimele sondaje, după ce a dat vina pe sancțiunile și ostilitatea față de Rusia pentru dificultățile tot mai mari cu care se confruntă unii austrieci.

Articol de Ruben Gomez de Barrio