Foto: Mitingul imigranţilor la Bruxelles

Efectul de bumerang asupra UE al liberei circulaţii

Autor: Mihai CONŢIU

Recent, Danemarca, care se confruntă cu o rată a natalităţii îngrijorător de scăzută, a demarat campania "Do it for Denmark" ("Faceţi sex pentru Danemarca")! Scopul acesteia este acela de a-i stimula pe cetăţeni să "repopuleze" naţiunea, potrivit lepoint.fr. Autorităţile daneze au anunţat că se vor ocupă cu o foarte mare atenţie de această chestiune. În contextul în care 10% dintre nou-născuţii danezi sînt concepuţi în timpul unor vacanţe în străinătate, compania Spies, filială a grupului turistic Thomas Cook, propune danezilor o "promoţie la ovulaţie".

Potrivit ofertei, dacă un cuplu danez îşi rezervă o vacanţă într-o perioadă favorabilă fecundării, perechea se va bucura de o reducere tarifară. Dacă beneficiarii reducerii de preţ vor prezintă ulterior dovezi că vacanţa s-a soldat cu o sarcină, viitorii părinţi vor primi gratuit un cărucior pentru bebeluşi şi scutece pentru o perioadă de trei ani.

În urmă cu mai bine de 50 de ani, aminteşte istoricul Neagu Djuvara într-un articol scris în 2012, generalul Charles De Gaulle spunea: „Nu trebuie să ne ferim de cuvinte. Este foarte bine că există francezi galbeni, francezi negri, francezi mulatri. Ei sînt dovada că Franţa, conform vocaţiei sale universale, este deschisă tuturor raselor. Dar cu condiţia ca ei să rămînă o mică minoritate. Dacă nu, Franţa nu va mai fi Franţa. Noi sîntem înainte de toate un popor de rasă albă, de cultură greacă şi latină şi de religie creştină. Astea nu sînt poveşti! Ia-ţi văzut pe musulmani? Le-aţi privit turbanele şi djelabalele? Vedeţi bine că nu sînt francezi! Încercaţi să amestecaţi uleiul cu oţetul, agitaţi sticla şi după un moment veţi vedea că sînt din nou separate. Arabii sînt arabi, francezii sînt francezi! Credeţi că organismul francez poate să absoarbă zece milioane de musulmani, care mîine vor fi douăzeci de milioane şi poimîine patruzeci? Daca îi integrăm, dacă toţi arabii şi berberii din Algeria vor fi consideraţi francezi, cum îi vom împiedica să vină în metropolă, atît timp cît nivelul de viaţa de aici este atît de ridicat? Satul meu natal nu se va mai numi Colombey – Două Biserici, ci Colombey – Două Moschei!”.

De Gaulle „n-a mai apucat să vadă cum o mare de steaguri tunisiene, algeriene şi marocane – şi niciun steag francez – îşi tălăzuia bucuria, acoperind Place de la Concorde şi Champs Elysee, în cinstea victoriei în alegeri a unui preşedinte ce intră în Palatul Elisee „purtat pe umeri” de musulmanii care l-au votat în proporţie de 93%. N-a mai apucat să vadă cum, „mîine”, musulmanii îl vor alege pe unul de-al lor. N-a mai apucat să vadă cum uleiul se transformă, treptat-treptat, în oţet!

Acum aproape 50 de ani, Enoch Powell – văzînd cum naţiunea britanică privea liniştită de pe metereze apropierea uriaşului val de musulmani – a spus: „Este ca şi cum ai privi o întreagă naţiune lucrînd de zor la înălţarea propriului rug funerar„. Enoch Powell, unul dintre puţinii care nu a vrut să facă „pasul înapoi”, n-a mai apucat să să audă cuvintele ministrului „englez ” Şhahid Malik: „În 2009 vom avea 8 deputaţi musulmani, iar în 2014 vom avea 16 deputaţi musulmani. În acest ritm întreg parlamentul va fi musulman. Sînt încrezător că Primul Ministru, cu voia lui Allah, va fi de acum în 30 de ani un prim ministru ce va avea aceeaşi credinţă cu mine.”

Cu Ivo Opstelten se încheie lista olandezilor care au fost primarii Rotterdamului în ultimii 200 de ani; cu marocanul Ahmed Aboutaleb începe lista musulmanilor ce vor conduce oraşul înfiinţat la 1270 şi în care olandezii de baştină mai reprezintă încă 55% din populaţie. Astăzi, musulmanul Ahmed Aboutaleb îi conduce pe cetăţenii Rotterdamului! Dacă în 1989 în Parlamentul bruxellez nu era nici un musulman, astăzi, 21,3% din locuri sînt ocupate de musulmani, deputata Mahinur Ozedemir fiind şi prima politiciană din Europa purtătoare a vălului islamic. Şi guvernul bruxellez se poate mîndri că şi-a deschis porţile în faţa musulmanilor, cu Fadila Laanan şi Emir Kir ca membri ai executivului.

Rusia nu se mîndreşte, ca Norvegia, că o musulmană a ocupat funcţia de ministru al Culturii şi nici că Duma este împănată de musulmani, asemeni Bundestagului sau Parlamentului suedez. Vice-premierul rus Dmitri Rogozin îşi atenţionează critic vecinii: „Spaţiul cultural european este pe cale să fie redus de culturile venite din Sud. Berlinul nu a ajuns oare al treilea oraş turc din lume? Dacă vrem să integrăm alte culturi, nu trebuie să ne pierdem propriile valori culturale”. Şi, totuşi: dacă Berlinul este al treilea oraş turc din lume, atunci Moscova cu ai săi cca. 5 milioane de musulmani (Rogozin n-o mai spune) , al cîtelea o fi?!

Şi în Rusia, musulmanii îşi urmează drumul încercînd să umple golul lăsat de prăbuşirea demografică de nestăvilit, studiile ONU arătînd că în 2050 Rusia va avea cca. 108 milioane de locuitori (140 milioane azi), dintre care mai mult de 40% vor fi musulmani, iar conducătorii ruşi sînt mult mai puţin vocali în interior, decît sînt în exteriorul Rusiei. Şi pentru ca totul să fie clar: „Noi credem că aici sîntem la noi acasă. Poate voi sînteţi străinii. Sîntem la noi acasă şi vom instaura regulile (Şharia) care ne convin, fie că vă place sau nu. Toate încercările de a ne împiedica vor atrage după ele o ripostă sîngeroasă. Vom îneca Moscova în sînge”. Astfel şi-a încheiat avocatul musulman Daguir Khassavov interviul acordat, la oră de maximă audienţă, televiziunii moscovite REN TV, în urmă cu aproximativ trei ani.

Tot atunci, Vsevolod Tchaplin, preşedintele Departamentului Sinodal pentru Relaţiile Bisericii cu Societatea, n-a exclus ipoteza unei legalizări a tribunalelor islamice: „Nu trebuie să împiedicăm comunitatea musulmană să trăiască după propriile sale reguli”. Prin urmare, nici ruşii nu sînt cu nimic mai vrednici decît occidentalii. Cu toţii îşi sapă de zor groapa.” (va urma)