Paul RADU, jurnalist RISE Project, pentru Digi24.ro, despre dosarele PanamaPapers

„E vorba de firme nu doar din Panama, e vorba de firme înfiinţate de avocaţii din Panama, dar unele sînt în Seychelles, altele în Insulele Virgine Britanice, în Bahamas, peste tot în jurisdicţii off-shore. Toată investigaţia e transfrontalieră, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists, în cooperare cu organizaţia din Estul Europei OCCRP. RISE Project România se ocupă de partea românească a anchetei, RISE Moldova tocmai a dat o anchetă despre premierul Sturza, care a fost implicat în afaceri cu petrol cu domnul Patriciu.

Văd că deja încep lucruri să se mişte. Unele guverne ar putea decide că firmele off-shore nu mai pot fi folosite în economia mondială, în felul în care au fost folosite pînă acum – adică ele asigură un secret absolut asupra proprietarului. Trebuie ca guvernele să ia hotărîrea ca aceste firme să îşi declare beneficiarul real astfel încît să poată fi traşi anumiţi oameni la răspundere, pentru acţiuni care afectează populaţii foarte largi. Cred că vor apărea schimbări legislative şi o schimbare a felului în care se privesc afacerile.

Uitaţi-vă la Republica Moldova, unde a fost furată suma de aproape un miliard de dolari din cîteva bănci. Băncile au dat împrumuturi unor firme off-shore, iar banii nu s-au mai recuperat, fiindcă nimeni nu ştia cui să-i ceară. Moldova e o ţară care are un PIB de vreo 8 miliarde, aşa că un miliard e o sumă enormă. Ca urmare a acestui act criminal, să îi spun aşa, FMI-ul nu mai dă împrumuturi, UE nu mai dă împrumuturi, România a refuzat la un moment dat să mai dea împrumuturi. Situaţia e dezastruoasă în ţara de peste Prut, adică vorbim de consecinţe reale. Oamenii sînt afectaţi direct de acţiunile unor astfel de firme, iar ăsta e doar un exemplu.

Există şi oameni care suferă direct din cauza firmelor off-shore. Am investigat noi destule cazuri cînd oamenilor le-au fost furate identităţile, fie că şi-au salvat o copie după paşaport sau buletin pe computer şi le-a fost luate de acolo, fie de pe serverul unor firme la care au trimis ei acte de identitate. S-au trezit că sînt acţionari în firme de tip off-shore implicate în fraudă şi unii au fost chiar chemaţi în instanţă, cînd ei nu aveau nici o legătură cu afacerile astea oneroase.

Firmele off-shore pot fi folosite în multe feluri, adică există şi o folosinţă legală, dar care poate fi imorală fiindcă te foloseşti de legile din mai multe state ca să eludezi plata unor taxe în ţara unde îţi desfăşori activitatea. Asta este legal, dar poate fi considerat imoral. Există şi moduri de folosinţă care duc direct spre criminalitate financiară sau de alt fel: spălare de bani, există mite care se dau prin intermediul acestor firme către decidenţi, politicieni.

Noi am dat cîteva anchete în urma cărora au început investigaţii oficiale şi au fost chiar oameni care au ajuns după gratii. Într-adevăr, dacă privim în ansamblu, rezultatul este destul de insignifiant, însă acum există un val la nivel global, sînt lideri ai unor state din lume care militează împotriva secretizării din zonele off-shore. 

Cred că e un moment prielnic pentru eliminarea acestui tip de afacere netransparentă, mai ales că toată lumea vorbeşte de open data, open government, despre date deschise şi atunci e cazul să fie şi afacerile mult mai deschise la nivel naţional şi global. Presiunea este într-adevăr foarte puternică şi în cealaltă direcţie, fiindcă sînt mulţi oameni puternici care folosesc acest tip de structuri pentru că nu vor să facă afaceri la lumină.”

O parte a reţelei din Republica Moldova

Rise Moldova a publicat primul set de documente obţinut din scurgerea globală #PanamaPapers, în care sînt prezentate legăturile off shore ale ex-premierului moldovean Ion Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, cu fiul fostului ambasador al Norvegiei în Rusia, dar şi cu primul director al filialei Rompetrol la Moscova. Sturza a avut o ascensiune fulminantă la Rompetrol, unde a activat din 2002 pînă în 2009. Director al reprezentanţei Rompetrol din Moscova a fost Constantin Lutsenko, care lucrase anterior la o serie de companii importante din Rusia.

Sturza şi Lutsenko nu erau doar subalternii lui Patriciu la Rompetrol. La doar cîteva luni de la fondarea biroului Rompetrol la Moscova, în August 2005, cei trei devin parteneri de afaceri în off shore-ul Markside Holdings Limited, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, paradis fiscal care nu oferă acces la informaţiile din registrul companiilor. După şapte ani de activitate, compania este lichidată. Decizia a fost luată la adunarea acţionarilor din 2012, secretar al adunării fiind ales Ion Sturza, care a şi semnat decizia de lichidare.

Potrivit documentelor obţinute de RISE Moldova, Sturza a mai fost asociat cu Lutsenko în altă companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, Chandler Group Holdings. Printre fondatorii off shore-ului figura şi Gunnar Nordsletten, fiului fostului ambasador al Norvegiei în Federaţia Rusă în perioada anilor 2000-2008. După şapte luni de la fondare, Sturza se retrage din rîndul acţionarilor cedînd partea sa de firmă lui Lutsenko, care deţinea şi cel mai mare pachet de acţiuni. În 2014, au loc schimbări în rîndul acţionarilor, iar pachetele de acţiuni sînt trecute pe trei firme off shore, una înregistrată în Panama şi celelalte două în Insulele Virgine Britanice. Există 22 de cetăţeni ai RM care fac parte dintre beneficiarii reali ai celor 214 mii de societăţi off shore, înregistrate în 21 de paradisuri fiscale. Astfel de companii sînt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită şi multe alte inginerii financiare.