Evoluția relaţiilor dintre Ucraina şi România după războiul declanşat de Rusia

Înainte de războiul la scară largă declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, România era percepută de majoritatea ucrainenilor de rînd drept un stat sărac, corupt, care are probleme cu minoritatea romă şi, cel mai important, care ar avea în mod constant pretenții față de Ucraina: fie în privinţa minorităţii româneşti, fie în privința teritoriilor, scrie Serhi Herasimciuk, expert în cadrul Consiliului de Politică Externă al „Ukrainian Prism”, transmite RADOR.

Într-un material publicat în Evropeiska Pravda, analistul subliniază că nici românii nu aveau o părere mai bună despre ucraineni, pe care îi considerau vecini săraci cu probleme semnificative de corupție și dependenți de Rusia. ”O trăsătură comună importantă, însă, nu se afla în centrul atenţiei: în România, la fel ca în Ucraina, oamenii nu sunt entuziasmați de Federația Rusă. Mai mult, Bucureștiul are propriile vechi socoteli cu rușii”, notează Herasimciuk.

Potrivit acestuia, deschiderea Ucrainei faţă de români a început odată cu Revoluția Demnității. ”Euromaidanul le-a amintit românilor de evenimentele din 1989, cînd au răsturnat regimul sîngeros al lui Nicolae Ceaușescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit, în sfîrșit, că Ucraina nu este Rusia, ci, dimpotrivă, că ţara luptă cu agresiunea rusă, iar acest lucru a început deja să topească gheața în privinţa percepției reciproce”, scrie analistul.

Acesta aminteşte că următorul factor declanșator au fost evenimentele din Februarie 2022. ”România s-a deschis față de Ucraina. Începînd cu 24 Februarie, România și-a deschis granițele pentru refugiații de război ucraineni, iar empatia românilor pentru ucraineni s-a reflectat în opinia publică.

Potrivit unui sondaj realizat în Toamna anului trecut de Ukrainian Prism, în parteneriat cu reprezentanța Fondului Friedrich Ebert și în cooperare cu Info-Sapiens, în România, 52% dintre români au o atitudine pozitivă față de Ucraina. 77% dintre cetățenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar admiterea Ucrainei în NATO este susținută de 72% dintre români.

Interesant este și indicatorul referitor la disponibilitatea de a oferi și mai multă asistență militară Ucrainei. În România, procentul celor care cred că Europa Centrală și statele baltice ar trebui să ofere și mai multă asistență militară Ucrainei ajunge la 40%. Rezultate similare sunt şi în cazul asistenței economice – 41%. Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice și cele din domeniul afacerilor din România și-au intensificat eforturile în sprijinul Ucrainei”, notează expertul.

Herasimciuk aminteşte că ministrul român al Economiei, Florin Spătaru, a anunţat că România intenționează să construiască o fabrică de pulberi și să creeze capabilităţi pentru producția de muniție.

„România a luat și cîteva decizii politice importante. În Noiembrie 2022, deputații și senatorii români au votat o declaraţie referitoare la comemorarea foametei deliberate din anii 1932-1933 din Ucraina, cunoscută drept Holodomor. Iar în 2023, Parlamentul României, într-o ședință comună a ambelor Camere, a adoptat o declarație care condamnă ferm războiul de cucerire rusesc și solicită retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina”, scrie Serhi Herasimciuk.

Analistul se întreabă, însă, dacă acest sprijin al României pentru Ucraina este temporar.

„Însă, se pare că Ucraina nu are de ce să-și facă griji. Cetăţenii României sunt, în mare parte, de partea noastră şi este posibil ca politicienii să-i asculte”, răspunde expertul, adăugînd că războiul declanşat de Rusia a readus interesul pentru România și a devenit un argument în favoarea încercărilor Bucureştiului de a se poziționa ca bastion NATO la Marea Neagră.

„Chiar dacă, pe timp de pace și mai ales în contextul procesului de aderare a Ucrainei la UE, în relațiile bilaterale se pot deschide răni vechi. De exemplu, problema minorităților naționale. La un moment dat, cînd Ucraina a adoptat Legea Educației, Președintele României, Klaus Iohannis, și-a amînat vizita pe care urma să o facă la Kiev.

Această vizită a avut loc abia în 2022, cînd liderul român a ajuns în Ucraina alături de Președintele francez, Emmanuel Macron, și de cancelarul german, Olaf Scholz. În negocierile privind aderarea Ucrainei la UE, cu siguranță, va apărea problema minorității române. Pentru România, va fi cel mai bun moment pentru a rezolva această problemă”, atrage atenţia analistul.

Acesta mai subliniază că o altă problemă care va fi pe ordinea de zi în procesul de aderare a Ucrainei la UE va viza aşa-numita limbă moldovenească.

„Bucureștiul și-a dorit de mult timp ca autorităţile de la Kiev să nu mai considere ‘moldoveneasca’ drept limbă separată de limba română. Neînțelegerile vechi ale părților privind navigația în Delta Dunării, de asemenea, nu au dispărut nicăieri. Cu toate acestea, faptul că România este pregătită pentru dialog cu Ucraina și nu pentru ultimatumuri este un lucru pozitiv”, conchide Serhi Herasimciuk.

02.06.24 - 01:24
01.06.24 - 12:25
01.06.24 - 12:23
01.06.24 - 12:20
01.06.24 - 12:20
07.06.24 - 15:25
05.06.24 - 15:47
07.06.24 - 13:08
10.06.24 - 12:12
03.06.24 - 01:00
07.06.24 - 13:06
02.06.24 - 01:28
03.06.24 - 01:23
05.06.24 - 00:16
06.06.24 - 00:02