Economia europeană este amenințată cu falimentul

Un pericol major planează asupra economiilor europene. În timp ce băncile se pregătesc să înceteze cu majorarea dobînzilor, coşmarul stagflaţiei, unde preţurile rămîn sus, iar creşterea economică e aproape nulă, dă tîrcoale Europei.

Pe măsură ce factorii de decizie politică se pregătesc să încheie cu rundele de înăsprire a politicii monetare, apar tot mai multe dovezi care subliniază o creştere economică în declin şi o inflaţie foarte greu de doborît, care vor continua să persiste scrie Bloomberg, citat de Business Magazin, conform Mediafax.

După cum ştiu prea bine bancherii centrali, chiar dacă se feresc să o spună cu voce tare, această etichetă pentru durerea de cap a expansiunii slabe şi a inflaţiei necruţătoare care a afectat anii 1970 reprezintă o serie de probleme, chiar şi în forma sa cea mai uşoară.

„Zona euro este blocată în stagflaţie şi nu vom ieşi din ea prea curînd. În Marea Britanie, totul merge prost”, a declarat Karsten Junius, economist şef la Bank J Safra Sarasin din Zurich.

Răspunsul pieţei de pînă acum sugerează preocupări persistente pentru faptul că băncile centrale îşi pierd apetitul de a continua să crească costurile de împrumut, indiferent de situaţie. Datele de Joi, care indicau o creştere a preţurilor cimentată peste 5% în regiunea euro, au fost întîmpinate cu puţin optimism, în contextul în care se fac tot mai multe pariuri privind o nouă rundă de majorare a dobînzii care va avea loc peste două săptămîni.

Această problem a fost accentuată de comentariile oficialului Băncii Centrale Europene, Isabel Schnabel, responsabilul cu pieţele din această instituţie, care a recunoscut că perspectivele economice se înrăutăţesc, insistînd în acelaşi timp asupra faptului că inflaţia este „încăpăţînat de ridicată”.

Economistul-şef al Băncii Angliei, Huw Pill, a folosit aceleaşi cuvinte pentru a descrie nivelul de creştere a preţurilor de consum de bază în Marea Britanie, avertizîndu-şi totodată colegii să nu provoace „daune inutile” economiei.

Factorii de decizie politică din zona euro vor fi primii care vor judeca unde se află ameninţările, decizia din 14 Septembrie fiind descrisă de oficialul finlandez Tuomas Valimaki ca fiind „total deschisă” în ceea ce priveşte necesitatea unei noi majorări a dobînzii. BOE se va reuni o săptămînă mai tîrziu, la o zi după Fed.

Actuala conjunctură readuce în actualitate preocupările care au tulburat regiunea atunci cînd s-a confruntat pentru prima dată cu spectrul creşterii preţurilor la gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Atunci cînd şefii de Finanţe din G-7 s-au întîlnit, în Mai 2022, au discutat despre ce trebuie făcut pentru a „evita scenariile de stagflaţie”, după cum a spus gazda reuniunii, ministrul german de Finanţe Christian Lindner.

Această alarmă a răsunat din nou după şedinţa din Iulie a BCE, unde se aplauda reducerea inflaţiei, dar se sublinia faptul că încă se află la un nivel ridicat şi că persistă toxic de mult pentru economie.

„S-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că economia ar putea intra într-o fază de stagflaţie, în contrast cu un scenariu mai benign”, potrivit notelor băncii.

Astfel de îngrijorări umbresc pieţele financiare, după o serie de rapoarte care indică slăbirea creşterii economice în Marea Britanie şi în zona euro – cum ar fi scăderea indicilor managerilor de achiziţii – şi o inflaţie mai puternică decît se aştepta în cele mai mari două economii ale Europei continentale, Germania şi Franţa.

„Ştim că politica monetară funcţionează şi că are efecte în economie, dar în acest moment nu avem nici un impact asupra inflaţiei. Asta e cea mai mare problemă pe care o avem. Ne confruntăm cu o încetinire economică mai puternică ca în SUA şi o inflaţie mult mai greu de învins” a declarant Gilles Moe, economist-şef la AXA Investment Manager.