Dupa mai bine de un secol, apare o noua varianta despre scufundarea Titanicului

În noaptea de 14 spre 15 Aprilie 1912, Titanicul se scufunda în Oceanul Atlantic, în largul insulei Terranova, după ce s-a lovit de un aisberg. În jur de 1.500 de persoane au murit într-un naufragiu care intrigă și astăzi, după 108 ani, mai ales că pachebotul, care era la primul său voiaj, avea faima unei nave de top, care oferă cea mai mare siguranță.

La mai bine de un secol de la naufragiul Titanicului, tragedia nu și-a dezvăluit toate secretele, iar de curînd a apărut o nouă ipoteză pentru a explica ce a dus la scufundarea navei.

Și dacă Titanicul nu a putut să evite ciocnirea cu aisbergul din cauza unui fenomen meteorologic? Întrebarea aceasta și-a pus-o „Weather”, publicația Societății Regale de Meteorologie din Marea Britanie. Potrivit noii ipoteze, o furtună solară sau geomagnetică ar fi perturbat instrumentele de navigație ale vasului de croazieră. 

Mila Zinkova, specialist meteorolog afiliată Universității California din San Francisco, a studiat posibilitatea ca un fenomen solar să fi perturbat echipamentele pachebotului. Studiul său, publicat în revista „Weather”, se bazează pe mărturiile supraviețuitorilor. Mulți dintre ei au relatat că în noaptea naufragiului Cerul era luminat de aurora boreală.

Cei care au avut șansa să urce în bărcile de salvare au povestit că pe Cer se vedeau „arcuri luminoase în formă de evantai”. Însă mărturia cea mai importantă rămîne fără îndoială cea a lui  James Bisset, secund pe „Carpathia”, prima navă care a sosit la locul tragediei pentru a oferi ajutor. În jurnalul său de bord, ofițerul povestește: „Nu era Lună, dar strălucea aurora boreală, razele sale țîșnind de la orizontul nordic”. Fenomenul încă era vizibil la cinci ore după aceea, cînd nava se apropia de Titanic: „Vedeam încă fasciculele verzi ale aurorei, în timp ce Carpathia se apropia de bărcile de salvare ale Titanicului”, a scris ofițerul. 

Potrivit cercetătoarei Mila Zinkova, chiar dacă fenomenul aurorei boreale este vestit pentru frumusețea sa, la fel de mult are capacitatea de a interfera cu diferitele instrumente magnetice și de telecomunicații.

În fapt, aurora boreală este un spectacol datorat efectului pe care îl are interacțiunea activității solare cu cîmpul magnetic al Pămîntului.

În opinia meteorologului, o furtună geomagnetică destul de puternică pentru a crea o auroră boreală ar fi fost suficientă pentru a perturba sistemele de navigație de pe Titanic, inclusiv busolele, ceea ce ar putea explica întîlnirea nefericită dintre navă și aisberg. 

De asemenea, fenomenul s-ar putea să fi perturbat mijloacele de comunicație de care dispunea echipajul. Din multele mesaje telegrafice trimise pentru a cere ajutor, doar cîteva au ajuns la destinație.