Ianukovici are intenţia de a rămîne la putere

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, are intenţia "fermă" de a rămîne la putere şi probabil va recurge la acţiuni de intimidare şi la mijloace în afara legii pentru a-şi asigura realegerea în anul 2015, afirmă James Clapper, directorul Serviciilor americane de Informaţii.

"Evoluţiile politice din Ucraina vor continua să fie marcate de furia publică şi de opoziţia faţă de Administraţia Viktor Ianukovici", a declarat Clapper în Comisia de Informaţii a Senatului Statelor Unite.

Ucraina se confruntă cu o criză politică fără precedent după ce Administraţia Viktor Ianukovici a refuzat, în noiembrie, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, preferînd apropierea de Rusia. Protestele s-a intensificat de aproximativ două săptămîni, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestaţiilor.

Opoziţia critică legea amnistiei

Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri legea privind amnistierea manifestanţilor arestaţi în urma confruntărilor cu forţele de ordine, însă opoziţia s-a abţinut de la vot. Conform legii adoptate, manifestanţii proeuropeni arestaţi vor fi eliberaţi a următoarele 15 zile. După mai multe ore de negocieri tensionate, textul a fost aprobat de 232 de deputaţi din cei 416 prezenţirelatează Itar-tass. Conform legii adoptate, manifestanţii proeuropeni arestaţi vor fi eliberaţi a următoarele 15 zile. Autorul acestui proiect de lege, Iuri Miroşenko, consideră că textul oferă "mai multe oportunităţi". Unii deputaţi au afirmat că eliberarea manifestanţilor va avea loc doar după ce protestatarii vor părăsi toate clădirile instituţiilor publice ocupate.

Lideri ai opoziţiei ucrainene au criticat noua lege a amnistiei care a fost propusă de Partidul Regiunilor, apreciind că prin adoptarea acestui text puterea a recunoscut că "a luat ostatici", relatează agenţia Interfax-Ucraina. "Parlamentul ucrainean a adoptat, de fapt, o lege despre ostatici. Astfel, puterea a recunoscut că ia ostatici, ca un adevărat terorist, pentru ca mai apoi să iniţieze negocieri pentru eliberarea acestor ostatici", a declarat Oleg Tiagnibok, liderul partidului naţionalist de opoziţie Svoboda. El a adăugat că această lege a fost votată într-un mod incorect şi "ilegal". "Astfel de legi nu trebuie să fie recunoscute", a afirmat Tiagnibok.

Un alt lider al opoziţiei ucrainene, Vitali Kliciko, a apreciat că adoptarea acestei legi va "tensiona şi mai mult situaţia în societate". Deputatul din partea Partidului Batkivsina (Patria) Andrei Parubii, de asemenea, a criticat această lege. "Era posibilă o singură variantă: amnistierea necondiţionată (a manifestanţilor arestaţi) şi noi am discutat despre aceasta. Condiţiile actuale (amnistirea în schimbul eliberării clădirilor instituţiilor publice) sînt inadmisibile", a declarat Parubii pentru un post de televiziune local.

Ianukovici ar putea anunţa alegeri legislative anticipate

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a avertizat miercuri că intenţionează să anunţe organizarea de alegeri legislative anticipate, dacă opoziţia şi puterea nu vor ajunge la un acord în următoarele săptămîni, au anunţat deputaţii Andrei Pinciuk şi Vladimir Oleinik, citaţi de agenţia Itar-tass.

În cadrul unei şedinţe a Partidului Regiunilor, "preşedintele Ianukovici a insistat că deputaţii ucraineni trebuie să ajungă cît mai curînd la o viziune comună privind soluţionarea crizei politice", a declarat Oleinik.

Ianukovici a subliniat că "puterea şi partidele de opoziţie trebuie să colaboreze. În caz contrar, şeful statului a afirmat că va anunţa organizarea de alegeri legislative anticipate", a adăugat acest deputat.

Ashton pledează pentru un "dialog real" între putere şi opoziţie

Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a cerut miercuri, la Kiev, încetarea "violenţelor şi a actelor de intimidare" în Ucraina, pledînd pentru un "dialog real" între putere şi opoziţie. "Dialogul între putere şi opoziţie trebuie să fie un dialog real", a adăugat Ashton după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele Viktor Ianukovici. Catherine Ashton a sosit marţi seară la Kiev, după summitul UE-Rusia, desfăşurat la Bruxelles. Preşedintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut liderilor europeni să evite "ingerinţele" în afacerile interne ale Ucrainei.

Grupul de la Vişegrad condamnă "cu severitate" violenţele din Ucraina

Şefii de Guvern din cadrul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) au adoptat miercuri seara, la Budapesta, o declaraţie comună prin care condamnă violenţele din Ucraina.

"Noi, premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu evenimentele din Ucraina şi condamnăm cu severitate violenţele care au afectat deja mai multe vieţi", au declarat ei. "Nu există niciun motiv care ar putea justifica violenţa", au adăugat aceşti şefi de Guvern.

Grupul de la Vişegrad (V4) este îngrijorat că o posibilă escaladare a crizei ar putea duce la destabilizarea situaţiei din Ucraina şi îndeamnă părţile implicate în conflict să pună capăt "spiralei violenţei".

De asemenea, Praga, Budapesta, Varşovia şi Bratislava s-au declarat pregătite să mobilizeze fonduri, pentru a susţine dezvoltarea societăţii civile în Ucraina.

Potrivit declaraţiei comune a celor patru state, "numai un dialog naţional profund şi sincer îi poate permite Ucrainei să iasă din criză şi să se dezvolte ca un stat stabil, democratic şi prosper".

V4 a fost creat în 1991, în oraşul ungar Vişegrad (la o distanţă de 40 de kilometri nord de Budapesta), pentru a asigura cooperarea instituţională dintre aceste state în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană (UE), efectivă începînd din 2004.

În prezent, cooperarea dintre statele Grupului de la Vişegrad se concentrează asupra chestiunilor energetice şi de securitate, precum şi pe parteneriatul cu statele Europei de Est, cum sînt Rusia şi Ucraina.

Sursa: Mediafax