Ultimele zile ale statului Republica Moldova?

Statul Republica Moldova, care a sărbătorit recent 23 de ani de independenţă, îşi trăieşte ultimele zile sau, mai bine zis, ultimii ani. Cel puţin aceasta este impresia care se creează ascultînd declaraţiile, propunerile şi iniţiativele pe care le fac atît actori politici din Republica Moldova, cît şi de peste hotare. Urmărind atent aceste declaraţii, vrei nu vrei, te prinzi la gîndul că anumiţi actori politici, prin declaraţiile şi opiniile exprimate, pregătesc terenul pentru… dispariţia statului Republica Moldova. În continuare voi încerca să fac o trecere în revistă a acestor declaraţii şi a curentelor de opinie generate de ele, generalizîndu-le şi împărţindu-le în cîteva grupuri mari.

1. Grupul celor care vorbesc despre proiectul Novorusia

În acest grup i-am trecut şi pe adepţii, dar şi pe oponenţii proiectului Novorusia, care prevede crearea unui nou stat în spaţiul ex-sovietic, mai exact acesta ar urma să cuprindă unele regiuni din componenţa Ucrainei, Transnistria, dar posibil şi alte regiuni ale Republicii Moldova. Atît oponenţii, cît şi adepţii acestei idei admit că acest stat ar putea apărea în curînd, iar şansele lui (apropo, destul de reale) depind de cum vor derula lucrurile în continuare în estul Ucrainei şi dacă focarul de instabilitate se va extinde pînă în regiunea Odessa, adică pînă la hotarul cu Republica Moldova. Proiectul prevede că Republica Moldova va pierde o parte importantă a teritoriului său, iar unii politicieni şi analişti deja au venit cu iniţiativa de a invita în Moldova trupe NATO cu statut permanent, menţionînd că acest lucru e necesar pentru a apăra ţara de o amplă agresiunea militară a Rusiei.

Dar, oricare ar fi datele problemei, este clar că punerea în aplicare a proiectului Novorusia va însemna sfîrşitul statului Republica Moldova. În cel mai bun caz, din Republica Moldova vor rămîne doar cîteva raioane, iar numele de stat va fi mai degrabă o denumire convenţională decît una reală.

2. Grupul celor care vorbesc despre unirea Republicii Moldova cu România în 2018

În ultimul timp, atît politicieni de la Bucureşti, cît şi de la Chişinău vorbesc deschis şi chiar au fixat obiectivul unirii Republicii Moldova cu România în anul 2018. În replică, antiunioniştii sau, cum îşi mai spun ei, stataliştii, vin cu grave acuzaţii şi lansează apeluri la solidaritate cu scopul de a contracara această intenţie. Nu poate fi trecută cu vederea nici reacţia destul de vehementă a Moscovei la aceste intenţii, care mai că nu spune deschis că e gata să intervină şi să folosească orice posibilitate pentru a zădărnici realizarea planului respectiv. Deocamdată, adepţii proiectului unirii Republicii Moldova cu România în 2018 nu fac deschis legătură între intenţia lor şi intenţiile Moscovei de a crea noul stat Novorusia, deşi unele aluzii de acest fel se fac deja auzite. Neoficial, unii politicieni de dreapta spun că o împărţire a teritoriului actual al Republicii Moldova între Novorusia şi România le-ar conveni de minune pentru că soluţionează multe probleme asupra cărora ei lucrează de ani buni, inclusiv problema revenirii teritoriilor istorice ale României la patria-mamă.

3. Grupul celor care-şi fac griji pentru statul Republica Moldova, dar nu întreprind careva acţiuni

Din acest grup fac parte reprezentanţii organelor de drept, în special cei din securitatea statului. Aceştia vorbesc deschis despre autorităţile găgăuze, care, potrivit spuselor lor, fac tot posibilul pentru a destabiliza situaţia în sudul ţării, despre presa şi ONG-urile, care, sugerează ei, lucrează împotriva statului Republica Moldova, despre separatiştii din estul ţării, care urzesc nu ştiu ce planuri împotriva Republicii Moldova. Dar, dincolo de declaraţii şi îngrijorări, nu se face nimic. Cel puţin, opinia publică nu ştie nimic despre aceasta.

4. Grupul celor care nu se implică, dar, prin neimplicare, încurajează dispariţia statului Republica Moldova

Din acest grup fac parte majoritatea partidelor, inclusiv cele de la guvernare, dar şi mai multe instituţii abilitate ale statului. Acestea preferă să se facă a nu vedea ce se întîmplă în jurul lor, ce declaraţii se fac despre Republica Moldova, ce idei se lansează etc. Ei au ales o poziţie stranie de aşteptare, iar această lipsă de reacţie poate avea doar două explicaţii: sau aceste partide şi instituţii ale statului nu vor să-şi complice existenţa şi să-şi rişte imaginea şi poziţiile intervenind într-o problemă atît de delicată, sau şi-au făcut calculele lor şi au ajuns la concluzia că ceea ce se întîmplă le convine de minune, inclusiv posibilele consecinţe.

5. Grupul celor care încearcă să profite politic de pe urma situaţiei create

Acest grup nu este atît de mare ca şi precedentele, dar oricum în Republica Moldova sînt şi dintre acei care au decis să facă capital politic, erijîndu-se în postura de apărători ai statului Republica Moldova. Sinceritatea acţiunilor şi declaraţiilor lor însă poate fi pusă la îndoială, mai ales acum cînd ne aflăm în ajunul alegerilor. Nu este exclus că, imediat după ce vor trece alegerile din 30 noiembrie 2014, mulţi dintre aceşti politicieni vor uita şi de Republica Moldova, şi de cetăţeni, dar şi de interesele acestora.

Dat fiind cele menţionate mai sus, cred că e logic să ne întrebăm: Cîte zile mai are statul Republica Moldova? Răspunsul cred că-l vom afla în scurt timp, maximum în cîţiva ani.

Dumitru SPĂTARU
(tribuna.md)