De ceva vreme, ideea unui summit între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este discutată de ambele părți. Întrebarea este: de ce ar dori acum fiecare ca această întîlnire să aibă loc? La această întrebare încearcă să răspundă jurnalistul britanic Nick Paton Walsh, într-o analiză amplă publicată de CNN.

Trump vrea să își impună voința în încercarea de a ajunge la un acord, fiind convins că cele șase luni de rigiditate ale Moscovei ar putea fi depășite printr-o discuție față în față cu Putin. Continuă să creadă că poate convinge Rusia să pună capăt războiului, în ciuda declarațiilor recente ale liderului de la Kremlin, potrivit cărora „popoarele rus și ucrainean sunt unul și același” și „oriunde pășește un soldat rus, acel loc este Rusia”.

Putin, în schimb, urmărește să cîștige timp. După ce, în Mai, a respins o propunere de încetare necondiționată a focului venită din partea SUA, Europei și Ucrainei, a oferit doar două pauze unilaterale, scurte și fără impact major. Între timp, Armata rusă avansează în ofensiva de Vară, apropiindu-se de obiective care ar putea schimba radical condițiile negocierilor din Toamnă.

Dacă întîlnirea se va concretiza, Washingtonul ar dori să organizeze un summit trilateral, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – același format pe care Rusia l-a refuzat în Mai, la Istanbul. Moscova pare mai interesată să îl atragă pe Trump în sfera sa narativă, respingînd deocamdată trilaterala și acceptînd doar o întîlnire directă cu liderul american.

Walsh conturează cinci scenarii posibile:

1. Putin acceptă un armistițiu necondiționat – extrem de improbabil. Kremlinul a respins deja o astfel de ofertă în Mai, chiar și în fața amenințării cu sancțiuni. Trump a evitat sancțiunile, preferînd discuțiile restrînse de la Istanbul, fără rezultat. Un armistițiu de 30 de zile privind infrastructura energetică a avut efecte limitate. În prezent, Rusia transformă cîștigurile tactice în avantaje strategice și nu are motive să se oprească. Nici sancțiunile secundare împotriva Chinei și Indiei, care rezistă presiunilor SUA, nu schimbă situația. Pînă cel puțin în Octombrie, Putin va continua ofensiva, convins că se află în avantaj.

2. Pragmatism și negocieri prelungite – discuțiile ar putea duce doar la alte discuții, oficializînd teritoriile cucerite de Rusia pînă cînd Iarna va bloca frontul. În acest timp, Putin ar putea obține controlul asupra orașelor estice Pokrovsk, Kostiantînivka și Kupiansk, întărindu-și poziția. Apoi, fie reia ofensiva în 2026, fie folosește diplomația pentru a-și păstra cîștigurile. De asemenea, ar putea specula amînarea alegerilor din Ucraina pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski și chiar pentru a sprijini un candidat prorus.

3. Ucraina rezistă încă doi ani – într-un scenariu optimist, ajutorul militar american și european permite Kievului să limiteze pierderile teritoriale, iar Rusia nu reușește să obțină victorii decisive. Pokrovsk ar putea cădea, dar avansul rus ar încetini, iar presiunea sancțiunilor și problemele economice ar putea afecta Kremlinul. Europa are deja planuri pentru o „forță de reasigurare” compusă din zeci de mii de militari NATO europeni, staționați în jurul Kievului și în alte mari orașe, cu rol logistic și de informații, măsură care ar putea descuraja reluarea ofensivei de către Moscova.

4. Catastrofă pentru Ucraina și NATO –  Putin ar putea interpreta întîlnirea cu Trump ca pe un semn al diviziunii occidentale, profitînd de o apropiere SUA–Rusia care ar lăsa Ucraina descoperită. Europa, deși dornică să ajute, nu ar reuși să compenseze lipsa sprijinului american. Rusia și-ar putea extinde ofensiva către Dnipro, Zaporojie și chiar Kiev. Criza militară s-ar transforma în criză politică, în cazul unei mobilizări generale ordonate de Zelenski. NATO nu ar reacționa unitar, iar Ucraina ar dispărea ca stat suveran – scenariul de coșmar al Europei.

5. Dezastru pentru Putin: un nou Afganistan – continuarea ofensivei ar putea costa Rusia mii de soldați pentru cîștiguri minore, în timp ce sancțiunile i-ar eroda relațiile cu China și veniturile din India. Fondul suveran s-ar diminua, iar elitele ruse ar deveni tot mai nemulțumite de izolarea diplomatică. Dacă Trump ar ajunge un președinte slăbit, iar SUA ar reveni la linia dură față de Moscova și Beijing, presiunea asupra Kremlinului ar crește. Rezistența lui Putin la realitate și la criza economică ar putea fi fatală. Este scenariul pe care analiștii occidentali îl văd drept singura modalitate de înfrîngere a Rusiei, dar și cel mai puțin previzibil.

Putin poate părea puternic pînă cînd își arată slăbiciunile – un fenomen întîlnit și în trecut, atît în cazul său, cît și al URSS. Problema este că acest scenariu rămîne unica „speranță” realistă a Occidentului, care nu vrea o intervenție directă a NATO și nici nu crede că Ucraina poate cîștiga singură.

Nici unul dintre scenariile analizate nu este favorabil Ucrainei. Doar unul ar duce la înfrîngerea Rusiei ca putere militară și amenințare la adresa securității europene. Iar acest rezultat nu poate fi obținut printr-o simplă întîlnire între Trump și Putin, în lipsa participării Ucrainei la acordul final.

Analiza a fost realizată de Nick Paton Walsh de la CNN