Gheţarul de la Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural din județul Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume.

Un cercetător român avertizează că cel mai mare ghețar subteran din România se topește în ritm accelerat.

Potrivit acestuia, ghețarul pierde într-un an peste 20 de centimetri de gheață de la suprafață, în condițiile în care media anuală de topire era de 2 centimetri. 

„Se topește accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani și arată că, cel puțin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atît de accentuată ca cea din prezent. Cel puțin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de cînd se fac măsurători, din anul 1921. S-a topit mai multă gheață decît în ultimii 40 de ani și datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani. Se poate întîmpla ca într-un singur an să pierdem 20-25 de centimetri de gheață la suprafață. În ultimii 20 de ani media de topire pe an era la 2-3 centimetri. Într-un an am pierdut cît am pierdut în 10 ani”, spune Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca, potrivit euronews.ro.

Primele menţionări despre Ghețarul Scărișoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peștera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adînc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are grosimi între 11 şi 36 de metri, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime.

În peşteră trăiesc lilieci, gîndăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ''Rezervaţiei Mari'' a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).