Qatarul şi Iranul întreţin legături cordiale de ani de zile bazate pe pragmatism, dialog şi cooperare economică, atipic în contextul relaţiilor din Golful Persic - întotdeauna ostil Teheranului -, relaţii care au suferit acum în urma atacurilor iraniene cu rachete asupra bazei aeriene americane Al Udeid de la periferia oraşului Doha, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Doha a fost principalul interlocutor al Teheranului cu restul lumii şi a acţionat ca o supapă de evacuare acceptabilă pentru alte puteri în relaţia lor cu Iran.

Qatarul este un apărător ferm al cauzei palestiniene, menţine relaţii cu grupări precum Hamas şi talibanii din Afganistan şi s-a oferit în mod constant ca interlocutor de încredere pentru liderii iranieni. Cu toate acestea, în acelaşi timp, menţine relaţii excelente cu numeroase ţări europene şi cu SUA, găzduind trupe americane pe teritoriul său.

Condamnarea dură şi imediată pe care Iranul a primit-o pentru acest bombardament care nu a provocat pagube, rachetele fiind interceptate de forţele antiaeriene qatareze, a fost însoţită şi de critici la adresa atacurilor asupra teritoriului iranian efectuate de SUA şi Israel, sugerînd că nu va avea loc o schimbare de paradigmă, deşi reprezintă cea mai mare provocare pentru relaţiile bilaterale din ultimele decenii, a comentat Luni EFE.

Totul indică, aşa cum s-a repetat în declaraţiile de condamnare atît din partea Qatarului, cît şi a Consiliului de Cooperare al Golfului (Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Oman, Qatar), că aceste critici la adresa atacului servesc la evidenţierea riscurilor escaladării războiului şi la consolidarea poziţiei regionale, care cere o soluţie diplomatică la violenţă.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe qatarez, Majed al-Ansari, a declarat că ţara sa îşi rezervă dreptul de a "răspunde direct" la lansarea de rachete iraniene împotriva Al Udeid, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduieşte aproximativ 10.000 de soldaţi. El a mai spus că aceasta se va face întotdeauna "proporţional şi în conformitate cu dreptul internaţional".

Mesajul, care atribuie responsabilitatea bombardamentului în mod expres Gardienilor Revoluţiei, a subliniat şi absenţa pagubelor, ceea ce deschide uşa către o dezescaladare promptă, cel puţin la nivel bilateral.

Dincolo de relaţiile diplomatice şi politice, Qatarul şi Iranul menţin legături economice şi comerciale foarte strînse, pentru că Doha a fost principala legătură financiară a Iranului cu lumea exterioară, în contextul regimului de sancţiuni internaţionale impus ţării. Ceea ce alte bănci internaţionale nu doreau sau nu puteau face în Iran li s-a permis să facă băncilor qatareze.

Aflat la puţin peste două ore cu avionul de Teheran, Doha a fost şi continuă să fie un punct de evadare pentru iranieni, deoarece Qatarul este una din puţinele ţări din lume care nu solicită viză de intrare turiştilor şi unde aceştia merg să facă cumpărături şi să ia o pauză de la rigorile Republicii Islamice.

În plus, ambele ţări au interese economice semnificative în exploatarea gazelor naturale din apele Golfului Persic.

Zăcămîntul South Pars, cunoscut sub numele de North Dome în secţiunea sa qatareză, reprezintă cel mai mare zăcămînt de gaze naturale din lume, împărţit de ambele ţări: acoperă aproximativ 9.700 de kilometri pătraţi şi conţine aproximativ 1,8 trilioane de metri cubi de gaz şi aproximativ 50 de miliarde de barili de condensat de gaz.

Doar acest zăcămînt reprezintă 14% din rezervele mondiale dovedite ale acestei hidrocarburi, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

Ambele ţări depind de acest zăcămînt, ceea ce subliniază interconectarea intereselor economice în pofida diferendelor politice.

Atacurile israeliene asupra centralelor de gaze iraniene din această zonă reprezintă o ameninţare la adresa motorului economic al Qatarului, care, prin intermediul companiilor sale energetice, a avertizat deja SUA şi Europa cu privire la riscurile pe care conflictul le prezintă pentru aprovizionarea globală cu gaze.