Angela Merkel a declarat,Marţi, că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă numele lor au rezonanţă străină. Cancelarul german a criticat astfel obiceiul larg răspîndit al germanilor de obîrşie de a-i întreba pe turcii născuţi pe teritoriul german despre originea lor.

„Integrarea nu poate fi o strădanie de şapte generaţii, care nu se termină niciodată doar pentru că nu te cheamă Klaus sau Erika”, a declarat Angela Merkel, zîmbind forţat, cu ocazia unei ceremonii de marcare a 60 de ani de cînd Germania a semnat cu Ankara un tratat pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci care să umple deficitele de pe piaţa muncii în anii 1960, scrie Reuters, preluată de Agerpres.

„Întrebarea este cît timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume german înainte de a fi (considerată) integrată? Cred că fiecare ar trebui să aibă o şansă, cel mai tîrziu atunci cînd ia cetăţenia germană, să fie văzut ca parte a acestei ţări, şi numele nu trebuie să joace nici un rol”, a adăugat ea.

Angela Merkel, care a condus Germania vreme de 16 ani, intenţionează să iasă din viaţa politică după alegerile federale de pe 26 Septembrie, în urma cărora blocul ei conservator CDU-CSU riscă să piardă puterea, aflîndu-se acum în spatele social-democraţilor (SPD) în sondaje.

Retragerea din Afganistan readuce în actualitate tema imigrației

CDU şi CSU bavareză şi-au văzut popularitatea reducîndu-se treptat după decizia din 2015 a cancelarului de a primi aproape un milion de solicitanţi de azil, majoritatea din Siria şi Irak.

Recent, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a propulsat tema imigraţiei în vîrful agendei electorale, în condiţiile în care Germania a primit mii de afgani refugiaţi din calea talibanilor, provocînd temeri legate de o repetare a crizei migraţiei din 2015 din Europa.

Agenţia federală de muncă din Germania estimează că economia cea mai mare din Uniunea Europeană va avea nevoie să absoarbă în jur de 400.000 de migranţi pe an pentru a răspunde deficitului de mînă de lucru şi unei forţe de muncă în diminuare rapidă.

Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă şi instruire pentru a le facilita solicitanţilor de azil să intre pe piaţa muncii, autorităţile învăţînd din greşelile făcute cu muncitorii turci care, la vremea respectivă, nu au primit nici un ajutor spre a învăţa limba germană şi a-şi creşte calificările.