Analiză

Occidentalii consideră ilegală o alipire a Crimeei la Rusia, în urma unui referendum organizat mulţumită unei intervenţii militare ruse, iar Angela Merkel denunţă o "anexare", în timp de Moscova susţine că respectă dreptul internaţional, iar Putin neagă o intervenţie, relatează AFP.

AFP prezintă opiniile unor specialişti în dreptul internaţional despre această situaţie.

- Alipirea Crimeei încalcă dreptul internaţional?

"Este o problemă nesoluţionată de drept internaţional, pentru că se contrazic două principii, şi anume dreptul la autodeterminare şi dreptul unui stat la integritatea teritoriului său. Aceasta era problema Kosovo", relevă Sigmar Stadlmeier, directorul Departamentului de Drept Internaţional de la Universitatea din Linz (Austria).

Exact precedentul din Kosovo a fost invocat de către Parlamentul din Crimeea pe 11 martie, la declararea independenţei.

Independenţa a fost declarată atît "în baza Cartei ONU şi altor documente internaţionale privind dreptul popoarelor la autodeterminare", cît şi în baza avizului consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, în 2010, care "confirmă, în cazul Kosovo, că o declaraţie unilaterală de independenţă a unei părţi dintr-un stat nu încalcă nicio normă a dreptului internaţional".

- Integritatea teritorială a Ucrainei este protejată de "Memorandumul de la Budapesta"?

Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie au semnat în 1994 "Memorandumul de la Budapesta", prin care garantează "independenţa, suveranitatea şi frontierele existente ale Ucrainei", care acceptă, în schimb, să retragă toate armele nucleare mobilizate pe teritoriul său în perioada sovietică.

"Federaţia Rusă, Marea Britanie şi Statele Unite îşi reafirmă obligaţia de a se abţine de la ameninţa sau a utiliza forţa împotriva integrităţii sau independenţei Ucrainei, mai puţin în caz de legitimă apărare sau în conformitate cu Carta ONU", se subliniază în acest document.

Memorandumul garantează integritatea teritorială a Ucrainei "împotriva unei intervenţii externe", afirmă Aslan Abachadze, directorul Catedrei de Drept Internaţional de la Universitatea pentru Prietenie între Popoare din Moscova. "Dar este vorba despre un proces de autodeterminare a populaţiei, (iar) acesta ne trimite la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie", apreciază el.

Pe scurt, există o încălcare a dreptului internaţional numai în cazul unei intervenţii militare în Crimeea venind din străinătate.

Potrivit UE şi Statelor Unite, nu există nicio îndoială că Rusia a intervenit militar în Crimeea, ceea ce încalcă în mod clar prevederile Memorandumului de la Budapesta.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că militarii care operează în Crimeea fără niciun semn distrinctiv pe uniforme nu sînt militari ruşi, ci "grupuri locale de autoapărare".

Astfel, din punctul de vedere al Kremlinului, nu este vorba despre o intervenţie militară rusă, despre o încălcare a angajamentelor asumate de către Rusia prin Memorandumul de la Budapesta.

Însă dezminţirile lui Putin nu au convins Occidentul, multiple informaţii stabilind că militari şi blindate care au preluat controlul asupra unor clădiri publice ori care au încercuit baze militare ucrainene în Crimeea, începînd de la 27 februarie, aparţin forţelor ruse.

În plus, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Relaţii cu foste republici sovietice Leonid Sluţki a recunoscut, cu jumătate de gură, că în Crimeea se află forţe ruse, subliniind că nu este vorba, pentru moment, despre o operaţiune militară reală.

Sursa: Mediafax