Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre cele 12 evenimente care, potrivit AFP, au marcat anul 2024.

Războiul în Orientul Mijlociu

Israelul şi-a continuat ofensiva militară împotriva Hamas în Fîşia Gaza, ca răzbunare pentru atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian din 7 Octombrie 2023, soldat cu 1.206 morţi de partea israeliană, în principal civili, şi 251 de ostatici duşi în Fîşia Gaza. Mai mulţi lideri de rang înalt ai Hamas au fost ucişi, între care liderul grupării, Ismail Haniyeh, mort pe 31 Iulie, la Teheran, într-o explozie atribuită Israelului, şi succesorul acestuia, Yahya Sinwar, împuşcat în Fîşia Gaza, pe 16 Octombrie, de soldaţi israelieni, potrivit Armatei israeliene.

Ofensiva israeliană a făcut peste 44.000 de morţi în Fîşia Gaza, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii pentru Gaza al Guvernului Hamas, considerate de încredere de către ONU. Negocierile pentru încetarea focului nu au dat roade, iar teritoriul, unde sunt încă ţinuţi 97 de ostatici, inclusiv 34 declaraţi morţi de Armata israeliană, este cufundat într-o criză umanitară gravă.

După mai bine de unsprezece luni de ciocniri transfrontaliere cu Hezbollah, Israelul a trecut în ofensivă în Liban în Septembrie, lansînd o campanie de bombardamente aeriene împotriva mişcării islamiste libaneze în Sud, regiunea Beirut, Estul şi chiar Nordul ţării. În acelaşi timp, din 30 Septembrie, Armata israeliană a continuat o ofensivă terestră în Sudul Libanului împotriva fortăreţelor Hezbollah, un aliat al Hamas şi care este susţinut de Teheran.

Ca răzbunare pentru moartea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, ucis într-un atac la Beirut pe 27 Septembrie, şi a lui Ismail Haniyeh, Iranul a lansat 200 de rachete în direcţia Israelului pe 1 Octombrie, care, în replică, a lovit situri militare din Iran pe 26 Octombrie, făcînd să planeze ameninţarea unei noi extinderi a conflictului regional.
Potrivit Ministerului Sănătăţii din Liban, aproape 4.000 de oameni au fost ucişi în Liban din Octombrie 2023. În tabăra israeliană, 82 de soldaţi şi 47 de civili au fost ucişi în războiul cu Hezbollah, potrivit cifrelor oficiale.

Revenirea spectaculoasă a lui Donald Trump

În SUA, Donald Trump, deşi portretizat de adversarii săi ca un pericol pentru democraţie, a obţinut o victorie clară, pe 5 Noiembrie, împotriva Kamalei Harris, care a devenit candidata Partidului Democrat în Iulie, după ce preşedintele în exerciţiu, Joe Biden, octogenar, a renunţat să mai candideze pentru al doilea mandat.

Deşi sondajele de opinie au prezis un rezultat strîns, Donald Trump a cîştigat cele şapte state cele mai disputate şi a devenit primul preşedinte republican din ultimii 20 de ani care a cîştigat votul popular. Republicanii controlează totodată în întregime viitorul Congres.

Republicanul în vîrstă de 78 de ani, a cărui campanie a fost marcată de două tentative de asasinat împotriva sa, patru puneri sub acuzare, o condamnare penală şi sprijinul pe care i l-a acordat miliardarul Elon Musk, îşi va prelua mandatul la 20 Ianuarie.

Escaladarea internațională a războiului din Ucraina

După contraofensiva sa nereuşită din 2023, Ucraina, invadată de Rusia preşedintelui Vladimir Putin, la 24 Februarie 2022, a lansat un atac surpriză în regiunea de graniţă rusă Kursk începînd din Vară. Dar acest pariu îndrăzneţ, menit să forţeze Rusia să-şi devieze trupele din Estul Ucrainei, pare să fi eşuat.

Moscova a răspuns cu lovituri letale, punînd în dificultate forţele ucrainene, mai puţine la număr şi mai prost înarmate decît soldaţii ruşi, în special pe frontul de Est din Donbas. Vestul, Kievul şi Seulul au anunţat întăriri Nord-coreene trimise în sprijinul forţelor ruse.

Kievul a folosit rachete americane şi britanice cu rază mai lungă de acţiune împotriva teritoriului rus pentru prima dată în Noiembrie, după ce a obţinut autorizaţia de la Washington şi Londra.

Rusia a răspuns lovind Ucraina cu o rachetă balistică cu rază intermediară de ultimă generaţie fără focos nuclear şi a promis că va spori acest tip de atacuri dacă Kievul va continua să vizeze Rusia cu rachete occidentale. Vladimir Putin a ameninţat că va lovi ţările care furnizează astfel de arme ucrainenilor şi a vorbit despre posibila utilizare a armelor nucleare.

Represalii în Rusia

În Rusia, Vladimir Putin şi-a început al cincilea mandat în Mai, după ce a cîştigat alegerile prezidenţiale denunţate în Occident drept un simulacru de democraţie.

Cel mai faimos adversar al său, Aleksei Navalnîi, a murit în Februarie, în circumstanţe neclare, în închisoarea din Cercul Arctic, unde ispăşea o pedeapsă grea pentru "extremism".

La 1 August, Occidentul şi Rusia au efectuat cel mai mare schimb de prizonieri de la sfîrşitul Războiului Rece, din care au făcut parte, între alţii, jurnalistul american Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin Paul Whelan, eliberaţi de Moscova, şi opozanţi ruşi.

De atunci, presiunea nu s-a mai atenuat asupra adversarilor războiului, cu multiple urmăriri penale în Rusia pentru "sabotaj", "trădare" sau "terorism", soldate cu pedepse grele.

Jocurile Olimpice de la Paris

Jocurile Olimpice de la Paris (JO) au fost o binevenită paranteză de sărbătoare în timpul Verii, cu ceremonia lor spectaculoasă de deschidere pe Sena şi revenirea artistei Celine Dion care a interpretat cu lacrimi în ochi "Imnul iubirii".

Realizările sportive au stîrnit încîntare şi entuziasm faţă de atleţi, cum a fost cazul francezului Leon Marchand, americancei Katie Ledecky sau brazilianului Gabriel Dos Santos Araujo la înot, gimnastei americane Simone Biles sau atletului suedez specializat în săritura cu prăjina Armand Duplantis.

Inundații letale

Recordurile de căldură din cauza schimbărilor climatice au continuat să se înlănţuie, cu succesiunea lor de valuri de căldură, secete şi inundaţii letale.

În Africa de Vest şi Centrală, un sezon ploios intens a provocat peste 1.500 de morţi, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Un Septembrie neobişnuit de cald a coincis cu precipitaţii extreme şi inundaţii în întreaga lume: furtuna Boris a afectat Europa Centrală, uraganul Helen a lovit Sud-Estul Statelor Unite, super-taifunurile Yagi (Vietnam, Laos, Thailanda, Myanmar) şi Bebinca au făcut ravagii în Asia.

În Octombrie, taifunul Krathon a măturat Taiwanul şi Filipinele, apoi inundaţii istorice au devastat Sudul şi Estul Spaniei, în special Valencia.

Încetinirea Chinei

Beijingul a lansat, recent, o salvă de măsuri pentru a sprijini creşterea economică, cum ar fi scăderea ratelor cheie şi creşterea limitei datoriei autorităţilor locale. Cea de-a doua cea mai mare economie a lumii îşi vede, într-adevăr, creşterea afectată de o criză imobiliară şi de un consum redus al gospodăriilor.

De asemenea, are dispute comerciale spinoase cu Statele Unite şi Uniunea Europeană: după intrarea în vigoare, la sfîrşitul lunii Septembrie, a majorărilor puternice ale taxelor vamale americane la maşinile electrice, bateriile şi panourile solare chinezeşti, Bruxellesul a impus suprataxe pentru vehiculele electrice importate din China. Beijingul a răspuns cu "măsuri antidumping temporare" asupra băuturilor spirtoase din UE, inclusiv a coniacului.

Avîntul tineretului african

În Senegal, Bassirou Diomaye Faye a devenit, la 44 de ani, cel mai tînăr preşedinte de la obţinerea independenţei în 1960, ales în Martie cu promisiunea unei schimbări radicale. Sunt aşteptate măsuri în special în ceea ce priveşte forţa de muncă, într-o ţară în care 75% din populaţie are sub 35 de ani.

În Kenya, o mişcare de protest condusă de "generaţia Z" (tineri născuţi după 1997) l-a forţat pe preşedintele William Ruto să retragă o propunere de buget nepopulară la sfîrşitul lunii Iunie şi să-şi remanieze Guvernul.

Mobilizarea tinerilor însetaţi de schimbare a dat roade şi în Botswana, contribuind, la sfîrşitul lunii Octombrie, la victoria electorală istorică a opoziţiei împotriva partidului aflat la putere de la independenţa din 1966.

Ascensiunea extremei drepte în Europa

Alegerile europene din Iunie au confirmat o progresie a dreptei naţionaliste şi radicale, în Franţa, Germania, Belgia, Austria, Olanda şi Italia.

În Austria, Parlamentul a ales, pentru prima dată, o figură de extremă dreapta ca lider, la sfîrşitul lunii Octombrie, după victoria istorică a Partidului Austriac pentru Libertăţi (FPOe) la alegerile legislative din Septembrie. Acest partid rămîne pentru moment exclus de la negocierile pentru formarea Gguvernului, din lipsă de aliaţi.

În Franţa, un front republican format pentru alegerile legislative din Vară a împiedicat Adunarea Naţională (RN) să ajungă la putere, dar lipsa unei majorităţi clare a declanşat o criză politică.

Alternativa pentru Germania (AFD) a cîştigat alegerile regionale pentru prima dată în Septembrie şi a obţinut scoruri istorice ridicate în alte două scrutine.

Zeci de oraşe din Anglia şi Irlanda de Nord au fost zguduite, în timpul Verii, de revolte anti-imigraţie alimentate de agitatorii de extremă dreapta.

Realegerea contestată a lui Nicolas Maduro în Venezuela

Desemnat succesor al lui Hugo Chavez în 2013, preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a cîştigat un al treilea mandat de şase ani, la 28 Iulie, într-un scrutin ale cărui rezultate sunt contestate de opoziţie şi la nivel internaţional, în special de Washington.

În Octombrie, preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a blocat chiar intrarea Venezuelei în blocul BRICS al ţărilor emergente.

După anunţarea victoriei sale, demonstraţiile spontane şi brutal reprimate au făcut 27 de morţi şi 200 de răniţi. Peste 2.400 de persoane au fost arestate.

Candidatul opoziţiei, Edmundo Gonzalez Urrutia, s-a refugiat în Spania, iar lidera opoziţiei, Maria Corina Machado, trăieşte ascunsă.

Maduro va depune jurămîntul pe 10 Ianuarie.

Rețelele sociale sub supraveghere

Practicile reţelelor sociale au fost atent analizate în 2024.

Arestat la sfîrşitul lunii August, în Franţa, fondatorul şi şeful Telegram, Pavel Durov, a fost inculpat pentru că a refuzat orice fel de moderare a mesajelor, instanţele acuzîndu-l că nu acţionează împotriva difuzării de conţinut infracţional.

Platforma X (fostul Twitter) a fost suspendată în Brazilia timp de 40 de zile, începînd din August, după ce proprietarul său, Elon Musk, a refuzat să elimine zeci de conturi de extremă dreapta acuzate că răspîndesc ştiri false. Serviciul a fost reluat în Octombrie, cînd au fost îndeplinite cerinţele Curţii Supreme legate de combaterea dezinformării.
În Statele Unite, o lege adoptată în Aprilie impune proprietarului chinez al TikTok să vîndă, pînă pe 19 Ianuarie 2025, această reţea de socializare, acuzată că a permis autorităţilor chineze să colecteze, în mod necorespunzător, date despre utilizatorii americani, în caz contrar, platforma urmînd să fie interzisă pe teritoriul american.

Taylor Swift-mania

Cîntăreaţa americană Taylor Swift şi-a continuat turneul mondial gigant, care depăşise deja pragul simbolic de un miliard de dolari încasaţi la sfîrşitul anului 2023, un record. Suma ar putea ajunge la 2 miliarde de dolari, la încheierea turneului artistei, în Canada, potrivit revistei americane de specialitate Pollstar.

Megastarul pop a început etapa europeană a "Eras Tour" în Mai, la Paris, şi a încheiat-o în August, la Londra, atrăgînd sute de mii de fani. Cele trei concerte de la Viena au fost, însă, anulate la începutul lunii August, după dezvăluirea unui plan de atentat sinucigaş.