În imagine: Acad. Vitalie Postolati, fondatorul Laboratorului de linii electrice dirijate, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00188d

Motto: „Științele sînt uși, iar cheile lor sînt cercetările ”.
Anton Pann (1790–1854), poet, profesor, compozitor

Academicianul (3 aprilie 2007) Vitalie Postolati s-a născut la 19 iulie 1937 în s. Ţekinovka, rn. Iampol, Ucraina, în familia agricultorilor Vera Feodosievna Postolati (Doncenko) și Mihail Savovici Postolati. Absolvă Tehnicumul de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Soroca (1956), apoi Institutul de Electrificare a Agriculturii din or. Melitopol, Ucraina (1961). În 1968s-a angajat la Secția de Energetică Cibernetică (actualmente, Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe a Moldovei, creat cu aportul dlui V. Postolati în 1984, organizație unde a exercitat și funcția de director 1986–1990, 2004–2010). Chiar de la începutul activității manageriale a anunțat colectivul științific că nu va fi superiorul lor, ci colegul lor. Singura condiție cerută a fost faptul ca angajații să lucreze conștiincios. Drept urmare, s-a angajat într-o activitate științifică, inovativă și managerială intensă. În perioada în care a administrat instituția științifică din domeniul energeticii a tins să coaguleze un colectiv de cercetători științifici din diverse domenii de cercetare: economie, matematică, fizică etc. Inițial mulți dintre colegii de breaslă nu înțelegeau această opțiune însă savantul argumenta: Avem de învățat multe lucruri utile de la acești specialiști! În timp această clarviziune și deschidere spre oameni și alte domenii ale cunoașterii s-au justificat pe deplin, lucru valorificat prin lucrări științifice de valoare, brevete de invenție elaborate prin prismă inter/trans/multidisciplinară. Se bucură de un larg prestigiu social. Îi place să lucreze cu tinerii cercetători științifici, iar tinerilor cercetători științifici – cu distinsul savant. Modestia și înțelepciunea acestui Om mare, specialist consacrat în reţele electrice și sisteme energetice, fondatorul școlii științifice de linii electrice dirijate, este legendară astfel încît este numit, pe bună dreptate, la propriu și la figurat, „omul care ne luminează” (după profesorul universitar Valeriu Dulgheru) sau „cel mai energic cercetător al energeticii” (după academicianul Ion Tighineanu). Academicianul Vitalie Postolati consideră că omul de știință trebuie să aibă condiții optime de cercetare. Să nu fie supus ingerințelor economice, sociale, ideologice, presiunilor politice. Rezultatele cercetării nu sînt de bătaie scurtă, ele se constată în timp. Este autor a circa 350 de lucrări științifice, inclusiv opt monografii. A obținut 28 de certificate de autor în URSS (invenții) și 21 de brevete de invenţie de peste hotare, inclusiv în Anglia, Canada, Germania, Japonia, Franţa, SUA, Suedia. La șase teze de doctorat a fost conducător ştiinţific, iar la două teze de doctor habilitat – consultant ştiinţific. Domeniul de activitate al academicianului V. Postolati – energetica – este continuat de fiica Elena Bîcova, doctor în științe tehnice, și nepotul Vitalie, care i-a moștenit și prenumele.

Savantul este îngrijorat de faptul că se investește foarte puțin în sistemul energetic al Republicii Moldova. În 1990, sectorul energetic al RSS Moldovenești a atins apogeul. Se producea (!) circa 15 miliarde kW/h , iar 7 miliarde se exporta în Bulgaria. În prezent, în Republica Moldova (inclusiv cu teritoriile din stînga Nistrului) abia de produce 5,3 miliarde kW/h.

Biografia savantului este una plină de umanism, ancorare în valorile eterne ale familiei, pasiune pentru artă și sport, consacrare totală științei și inovării.

1. Bunica pe linie maternă – Maria Donceko – a avut nouă fete și trei băieți. Era mamă eroină, fiind decorată cu medalie de aur. Bunica pe line paternă – Parascovia Postolati – a avut două fete și un băiat. Strămoșii academicianului Postolati, pe line paternă, au fost de viță română.

2. Familia a reușit să supraviețuiască foametei din anii 1946–1947 datorită peștelui și scoicilor din Nistru. Mama îl lua la centrele de alimentare pentru a primi un pahar de crupe de porumb.

3. Prima experiență în domeniul electrificării a avut-o la casa bunicilor și la cea părintească.

4. Perioada studenției la Tehnicumul de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Soroca (aflat la o distanță de 2 km de Nistru) a fost una dificilă. Zilnic trebuia să traverseze fluviul Nistru, care are curenți rapizi de apă. (Satul natal se afla vizavi de orașul Soroca). În timpul verei, dacă nu funcționa transportul fluvial, atunci era nevoit să treacă apa înot, iar iarnă – pe gheață (uneori fragilă). Întîrzierile la școală erau strict interzise.

5. Faptul că academicianul V. Postolati este într-o condiție fizică bună se explică prin modul sănătos de viață pe care continuă să-l practice. Pînă în prezent îmbină armonios sportul, arta cu cercetarea. A practicat genurile sportive halterele, canoea. A cîntat la acordeon, baian. A interpretat muzică clasică, dar a și improvizat. Cele trei cîntece pe care le interpreta la acordeon puteau asigura o efervescență agreabilă la orice ceremonie și atmosferă de agrement. Melodia preferată pe care o interpreta era „Valurile Dunării”. În 1955, la o nuntă a romilor a cîștigat chiar 25 de ruble.

6. Savantul și ciorba. În 1961, V. Postolati a fost delegat la șantierul de construcție a Centralei Electrice Raionale de Stat din Moldova (CERSM). Atunci, V. Boico, viitorul general, i-a făcut colegului său de serviciu un cadou prestigios și de preț – o pereche de cizme de gumă, care ulterior i-au fost foarte utile la muncile de pe șantier. La Centrală a activat în funcția de inginer, șef de schimb la hală pînă în anul 1966. Într-o toamnă, în zi de voluntariat, de voskresnik, la construcția infrastructurii energetice au fost antrenați circa 1000 de comsomoliști din diverse raioane ale RSS Moldovenești. Pentru a face față acestui număr impunător de oameni, la propunerea lui V. Postolati, a fost reconstruită o cantină și adus un cazan special de 700 litri pentru a pregăti ciorbă pentru gurile înfometate ale participanților. Președinții de colhoz din împrejurimi au sacrificat porcine, orătănii pentru prînzul voluntarilor. Participanții însă la lucrări nu au fost preîntîmpinați că vor avea parte de prînz. Fiecare venise cu torba cu mîncare de acasă. Cînd voluntarii au fost invitați la masă, nimeni din ei nu venise. Atunci administratorul cantinei s-a înfuriat pe V. Postolati, organizatorul prînzului, și i-a zis: Ori mănînci singur toată ciorba ori te fierb în ea cu tot cu cazanul tau cel nou!…Iar localnicii de prin satele din împrejurimi trei zile au mîncat din ciorba copioasă … Actualmente, CERSM este una din cele mai mari centrale termicoelectrice din regiune, avînd capacitatea de generare de 2520 MW.

7. În 1964 la Dnestrovsc la marcarea unei sărbători, avînd o exaltare sufletească, V. Postolati a decise să arboreze drapelul RSS Moldovenești pe coșul de fum al centralei cu o înălțime de 60 m. Spre zori de zi, el s-a urcat pe turn, a instalat drapelul, la coborîre i-a fost mult mai dificil... Cînd șeful șantierului văzuse drapelul era foarte revoltat și a început căutările cine a făcut un astfel de act necugetat. Dar V. Postolati nu și-a recunoscut fapta, drapelul a stat arborat mult timp. Deoarece nimeni nu s-a încumetat să urce la o așa înălțime.

8. De mai mulți ani, acad. V. Postolati este membru al Asociației Științifice „Nicolae Milescu Spătarul”, are preocupări în domeniul istoriei. Savantul consideră că istoria este experiența generațiilor, care ne poate învăța foarte multe lucruri utile. Dorește să editeze monografia satului, acolo unde și-a petrecut copilăria și a acumulat mai multe materiale despre localitatea de baștină, izvoare inedite, documente de arhivă etc. Povestește că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în localitatea natală au decedat 300 de oameni. Toate familiile au fost afectate de flagelul militar. Toată familia academicianului se proteja în gropile de la bombardamente în timpul raidurilor aeriene. Satul natal este o societate multietnică pînă în prezent, aici locuiesc moldoveni, ucraineni, ruși, polonezi, evrei. În localitate există un cimitir vechi evreiesc. Vechea biserică a localității a fost afectată de inundațiile din anii 1930, actualmente este contruită o altă biserică în centrul satului. Satul este destul de mare, cu 3000 de locuitori, cu o infrastructură bine pusă la punct. Există și o centrală fotovoltaică de 3MW.

9. Principalul domeniu de cercetări al academicianului Vitalie Postolati îl constituie liniile electrice dirijate (LED) cu capacitate de trafic sporită. Ele reprezintă o perspectivă și o nouă direcție în domeniul transmisiei energiei electrice. Liniile pot fi utilizate pe larg ca linii de intrasistem (rețele interne) și intersistem (interconexiuni) de diferite tensiuni. În Republica Moldova, funcționează multe linii de acestea – 600 km linii de 10 kV și 74 km linii de 110 kV (începînd cu anul 1976). Lucrările academicianului și laboratorului pe care îl conduce la Institutul de Energetică în direcția liniilor electrice dirijate au adus beneficii economice de 12 miliarde de dolari. Aceasta acoperă finanțarea Institutului de Energetică (și nu numai a acestui institut) pentru 50 ani de activitate în continuare.

10. Savantul are interese de cercetare și în alte domenii științifice. În special, o rezonanță importantă a activității sale au avut rezultatele de evaluare a impactului tarifelor asupra indicatorilor macroeconomici ai Republicii Moldova.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Viitorul academician Vitalie Postolati (primul din stînga, rîndul doi ) împreună cu mama Vera Feodosievna Postolati (Doncenko) tata Mihail Savvovici Postolati și fratele Anatoli. Arhiva privată a familiei Postolati

V. Postolati (al patrulea din stînga), student în anul doi la Facultatea de Electrificare a Institutului de Mecanizare şi Electrificare a Agriculturii din Melitopol, Ucraina, 2 martie 1958. Arhiva privată a familiei Postolati

Muzica – o mare pasiune în viața viitorului academician, 1957. Arhiva privată a familiei Postolati

Performanțele intelectuale ale cercetătorului V. Postolati au mers în aceeași direcție cu cele fizice. Stadionul Central Republican, 1972. Arhiva privată a familiei Postolati

V. Postolati în cercetări științifice, 1977. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00018

Acad. Vitalie Postolati, cu gîndul la noi proiecte științifico-inovaționale, 10 iulie 2017. Foto: Ion V. Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00189d

Coliţă și timbru consacrate academicianului Vitalie Postolati. Cod: „Poșta Moldovei”: 962, 964; formatul coliţei: 134 × 202 mm; formatul timbrului: 34,00 х 34,00 мм; perforația: 13; emisă: Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”; tiraj: limitat – 80 de exemplare; design și concepția: Vladimir Babici; sursă: Vitalie Postolati