Laura Codruța Kovesi începe, anul acesta, activitatea în fruntea Procuraturii europene, la cîrma celei mai noi instituții de forță a comunității, Parchetul European (EPPO). Kovesi a fost învestită în funcția de procuror-șef european anul trecut, însă abia de la finele acestui an fosta șefa DNA își va intră în atribuții. Parchetul European este organismul Uniunii Europene însărcinat să conducă investigații penale în scopul protejării intereselor financiare ale UE. Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competență de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 EURO sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EURO. Potrivit actului de constituire al EPPO, dacă Parchetul European preia un caz, autoritățile competențe naționale, cum ar fi DNA, trebuie să facă un pas în spate și să lase procurorii europeni să lucreze, însă trebuie să colaboreze cu aceștia.

Practic, toate marile cazuri de fraudă și corupție care pot aduce prejudicii financiare întregului bloc comunitar vor fi anchetate de fosta șefa DNA. Obiectivele urmărite de Uniunea Europeană prin implementarea Parchetului European sunt stabilite în jurul principiului fundamental al instituirii unui spațiu de libertate, securitate și justiție.

Sarcinile care concretizează idealurilor EPPO

a) de a contribui la consolidarea protejării intereselor financiare ale instituțiilor Uniunii, iar prin aceasta de a crește încrederea cetățenilor europeni în bună administrare a banilor publici;

b) crearea unui mecanism coerent de cercetare și urmărire penală în cazul infracțiunilor ce intră în competența acestuia;

c) realizarea unei cercetări și urmăriri penale mai eficiente decît cele realizate pînă acum de organele competențe ale statelor membre;

d) sporirea numărului de urmăriri penale și trimiteri în judecată, iar prin aceasta se urmărește ajungerea la o eficientă mai ridicată în recuperarea prejudiciilor cauzate prin fraudele fiscale;

e) eficientizarea cooperării între statele membre printr-o cooperare directă între procurorii europeni delegați;

f) descurajarea fraudelor fiscale transfrontaliere asupra bugetului Uniunii Europene.

Parchetul European va putea anchetă și fraude sau fapte de corupție săvîrșite și în România

Demnitarii români ar putea ajunge din nou să fie anchetați de Kovesi, însă puterea pe care aceasta o are în fruntea EPPO este mult mai mare decît cea pe care o avea cînd conducea Direcția Națională Anticorupție, prin prisma faptului că acum crește transparența și cooperarea instituțiilor europene în sancționarea corupției.

De exemplu, EPPO ar putea prelua un caz precum Tel Drum în care fostul lider PSD Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene de 27 de milioane de euro. Chiar dacă nu are un caracter transfrontalier, cazul ar putea fi considerat ca reprezentînd ”o amenințare gravă la adresa intereselor financiare ale Uniunii sau a reputației instituțiilor Uniunii și a încrederii cetățenilor Uniunii”.

Parchetul UE va avea o structura pe două niveluri: strategic și operațional. Componența nivelului strategic:

- un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.
- un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde:

- procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale.

- Camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

EPPO va fi înființat în baza Tratatului de la Lisabona și va avea sediul la Luxemburg, alături de Curtea Europeană de Justiție (ECJ) și Curtea Europeană de Conturi. (Sursa: NewsRomania)