ZECE CURIOZITATI DESPRE CETATEA SOROCA

FOTO: Cetatea Soroca în perioada interbelică. Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: inv. 55584

„Dormită într-o melancolie netulburată, cetățuia medievală a vechilor străji sorocene”
Mihail Sadoveanu (1880–1961)

Cetățile (lat. civitas, civitatis– oraș, stat) reprezintă edificii fortificate sau orașe înzestrate cu cele necesare pentru a face față unor asedii îndelungate. Sub aspect istoric, erau înzestrate cu garnizoane permanente. Primul Război Mondial (1914–1918) a distrus definitiv mitul despre invincibilitatea acestora asupra spațialității izolate, de aceea s-a început construcția unor zone extinse fortificate și modernizate. De exemplu, Linia Maginot (după numele ministrului apărării al Franței), edificată în perioada interbelică, este constituită din obstacole antitanc, fortificații de beton, cazemate etc.

La sfîrșitul sec. XIV – începutul sec. XV, în Țara Moldovei s-au construit cetățile Cetatea Albă, Neamț, Hotin, Suceava. Inițial erau construite din pămînt și lemn, apoi din piatră.

În prezent, în Republicii Moldova cel mai vizibil sit istorico-cultural și turistic este Cetatea Soroca, situată pe malul drept al fluviului Nistru, monument protejat de stat de categorie națională.

1. Cetatea de piatră de la Soroca este menționată documentar în 1512, în timpul lui Bogdan al III-lea (1504–1517), în calitate de „strajă împotriva păgînității”.

2. În 1905, Cetatea Soroca a fost vizitată de istoricul Nicolae Iorga (1871–1949) și baronul bucovinean Nicu de Flondor (1872–1948). N. Iorga a descris fortăreața în felul următor: „Ea (Cetatea Soroca – n.n.) a fost numai o strajă în calea tătarilor, făcută pe vremea lui Ștefan cel Mare, puternic, dar în pripă, din bolovani greoi, de pîndari, pentru cîțiva arcași și pentru pîrcălabi... Turcii n-au luat-o fiindcă n-avea însemnătate militară… Rușii au luat-o întotdeauna fără lupte”.

3. Concepția arhitectonică este de sorginte italiană, venită în Moldova prin filiera zidarilor bistrițeni. Planul Cetății Soroca are analogii și rigori matematice cu Castelul de Monte, fortificație din sud-estul Italiei, ctitorită de împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen în sec. XIII. În urma ocupației cetății de armata leșilor, în 1685, se resimte influența arhitecturii poloneze, datorită reconstrucției esențiale a interiorului.

4. Cetatea Soroca are o curte interioară în formă de cerc cu diametrul de 30,5 m, fiind prevăzută cu cinci turnuri (patru cilindrici, iar al cincilea, servind ca poartă de intrare – rectangular) înălțate la circa 20 m.

5. În timpul războiului turco-polon (1692–1699) a avut un rol esențial în sistemul defensiv al armatei poloneze.

6. Investigațiile arheologice din cetate au scos la lumină emisiuni monetare de sorginte suedeză, poloneză, otomană, rusească și moldovenească.

7. Cetatea Soroca a fost restricționată pentru vizitatori atît în perioada țaristă, cît și în perioada interbelică și postbelică. Accesul era permis doar unor înalți demnitari. Doar din 1978, după investigații arheologice (1968–1969) și lucrările de reparație, s-a permis accesul publicului larg.

8. La 7 ianuarie 1989, în fortăreața medievală a avut loc prima omagiere publică a domnului Ștefan cel Mare, consacrată victoriei asupra turcilor la Vaslui (1475).

9. Cetatea Soroca a fost restaurată în cadrul unui proiect transfrontalier, sprijinit financiar de Consiliul Uniunii Europene, fiind realizat de un grup de experți din Republica Moldova (șef de proiect – E. Bîzgu) și România (șef de proiect – A. I. Botez).

10. Cea mai recentă apariție editorială în domeniul cercetării fortificației medievale Cetatea Soroca o reprezintă materialele unei conferințe științifice publicate în volumul „Cetatea Soroca – istorie, memorie și tradiții seculare” (Chișinău, Editura Arc, 2015, 280 p.), coordonată de doctorul în istorie Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Materialele semnate de cercetători științifici consacrați din Republica Moldova (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Mariana Șlapac, Sergiu Musteață, Ion Tentiuc, Ion Ursu, Silviu Andrieș-Tabac, Ana Boldureanu, Nicolae Bulat, Virgil Pîslariuc, Tamara Nesterov, Sergiu Bacalov ș.a.) și România (Sergiu Iosipescu, Andrei Adrian Rusu, Andrei Asăndulesei ș.a.) reflectă cea mai sistematică cercetare pluridisciplinară în domeniul de referință, inclusiv prin aplicarea investigațiilor inovaționale din arheologie, numismatică, castelologie, arhitectură, heraldică, arheozoologie, genealogie, arhondologie etc.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie