Pozițiile părților în negocierile care ar putea opri războiul declanșat de Putin

Negocierile privind un posibil plan de pace pentru cel mai sîngeros război de după cel de-al Doilea Război Mondial din Europa au încins spiritele în capitalele implicate în conflict sau în a celor care vor găsirea unei soluții ce ar duce la împăcarea părților beligerante. Chiar dacă discuțiile par că au ajuns pe ultima sută de metri, istoria recentă demonstrează că ultimatumurile nu mai sînt chiar atît de categorice. Digi24.ro a adunat principalele poziții ale părților implicate pentru a putea creiona o imagine de ansamblu a momentului în care ne aflăm. 

Ucraina

De departe, cei care-și doresc cel mai mult ca războiul să se încheie sînt ucrainenii. Totuși, oficialii de la Kiev nu vor permite, cel puțin asta lasă de înțeles, ca pacea să vină sub forma unei capitulări sau a acceptării unui dictat. 

După publicarea planului inițial prezentat de președintele american, Volodimir Zelenski a venit cu un discurs istoric în care a spus ucrainenilor că trebuie să decidă dacă „pierd un aliat major sau pierd demnitatea”.

După șocul dat de detaliile planului care părea o capitulare necondiționată, la presiunea liderilor europeni, cei implicați în discuții au dat dovadă de deschidere și s-au așezat la masa negocierilor. Astfel, nouă din cele 28 de puncte au dispărut de pe foaia de parcurs. Cu toate că presa internațională nu a reușit să intre în posesia formei finale, ucrainenii susțin că punctele cele mai „dureroase” au fost eliminate din planul prezentat de Donald Trump și care părea scris de Rusia.

„În etapele pe care le-am coordonat cu partea americană, am reuşit să includem puncte extrem de sensibile”, anunța Volodimir Zelenski după negocierile de pace de la Geneva.

„Sînt etape importante, dar pentru a ajunge la o pace reală trebuie mult mai mult”, a adăugat el.

Singura voce care a vorbit ceva mai în detaliu despre progresele privind negocierile de pace este cea a fostului ministru al Apărării de la Kiev, acum secretarul Consiliului de Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei. Umerov a susținut că „Delegaţia noastră a ajuns la o înţelegere comună asupra principalilor termeni ai acordului discutat la Geneva”. 

„Contăm acum pe sprijinul partenerilor noştri europeni în paşii următori”, a adăugat oficialul ucrainean, după ce susţinătorii europeni ai Ucrainei au formulat faţă de planul american o contrapropunere respinsă de Rusia. „Aşteptăm organizarea unei vizite a preşedintelui Ucrainei în SUA la data potrivită cît mai curînd în noiembrie pentru a realiza paşii finali şi a încheia un acord cu preşedintele Trump”, a indicat Umerov.

Astfel, din declarațiile care vin de la Kiev, pare că semnarea unui document oficial este încă departe. 

Rusia

Conducerea de la Kremlin a continuat să-și afișeze poziția imperialistă pe tot parcursul războiului și nu s-a ferit să mențină aceeași poziție odată cu începerea negocierilor. Rușii au dat de înțeles în mai multe rînduri că planul lui Trump este, de fapt, varianta pe care i-a pus-o Putin lui Trump pe masă în timpul întîlnirii din Alaska.

Dictatorul rus nu a ezitat să declare public: „Propunerile SUA, în varianta cu care Moscova s-a familiarizat, sînt în concordanță cu negocierile purtate cu liderul american Donald Trump în Alaska”, care au avut loc pe 15 august. Potrivit acestuia, planul Statelor Unite poate fi, în principiu, pus la baza unui acord de pace definitiv, transmite presa de la Moscova.

Condițiile din planul inițial erau în perfectă concordanță cu viziunile Moscovei despre cum ar trebui să arate Ucraina post-belică.

Modificările planului aduse de către europeni împreună cu partea ucraineană au trezit nemulțumiri la Moscova.

Potrivit consilierului pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, în documentul iniţial „nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile” pentru Rusia, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate, el catalogînd drept „total neconstructiv” planul revizuit avansat de Ucraina şi de aliaţii ei europeni.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi susţinătorii europeni ai Ucrainei că urmăresc să submineze eforturile diplomatice ale preşedintelui Trump prin presiunile, făcute inclusiv prin declaraţiile date presei, de a modifica radical planul propus de acesta.

Conform presei americane, responsabili americani de rang înalt desfăşoară acum la Abu Dhabi discuţii cu o delegaţie rusă asupra planului de pace.

Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.

Dar Ucraina şi aliaţii săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează şi cer ca orice negociere să pornească de la actuala situaţie a liniei frontului.

Donald Trump, colaborator al KGB/FSB?

Serviciul de informații externe al lui Putin a ieșit marți cu un comunicat prin care acuza Marea Britanie că ar pregăti documente menite să compromită negocierile dintre ruși și americani prin discreditarea imaginii liderului american.

„Se prevede, în special, să se submineze atitudinea lui Trump față de soluționarea conflictului prin discreditarea planului. Au fost elaborate planuri de reanimare a „dosarelor” false ale fostului angajat al serviciilor secrete britanice K. Steele, care conțin acuzații la adresa șefului Casei Albe și a membrilor familiei sale privind legăturile cu serviciile secrete sovietice și ruse”, se arată în declarație.

„Aceasta este așa-numita variantă de siguranță în cazul în care activitatea de menținere a păcii a președintelui SUA va împiedica Londra să continue să cîștige din sîngele ucrainienilor, a menționat serviciul. Mulți europeni cu mintea limpede se întreabă de ce Marea Britanie, în ciuda situației deplorabile a Armatei Ucrainene, insistă să continue conflictul și îi convinge pe partenerii săi că este posibil să se inflige Rusiei o înfrîngere strategică”, mai acuzau spionii lui Putin. 

Pentru a concluziona poziția rușilor, la rampă a fost scos purtătorul de cuvînt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov. Vocea Kremlinului a lăsat de înțeles că Rusia nu va abandona cerințele pe care le-a avut prin planul prezentat inițial de către Donald Trump.

„În momentul de faţă, singurul document substanțial este planul american, planul lui Trump. Credem că el ar putea oferi o bază foarte bună pentru negocieri. Continuăm să menținem acest punct de vedere”, a declarat Peskov reporterilor marți.

SUA 

Războiul din Ucraina a fost principalul laitmotiv al lui Donald Trump în campania electorală și a promis în nenumărate rînduri că va rezolva conflictul în 24 de ore. Lucru care s-a adeverit a fi extrem de departe de adevăr. 

Totuși, eforturile liderului american au continuat în ritm alert. Chiar dacă de cele mai multe ori a demonstrat public faptul că învinovățește Kievul pentru războiul în care mor ucraineni, Trump pare că are și momente în care poate lăsa loc de negocieri. Totuși, nu putem uita de ambuscada de la Casa Albă în care Trump și acoliții săi l-au demonizat pe Volodimir Zelenski.

Liderul american a încercat de mai multe ori să forțeze Kievul să semneze un acord de pace, în orice termeni, pentru a-și putea aroga încă „un conflict rezolvat”. Totuși, Ucraina, datorită susținerii primite din partea partenerilor europene a rămas pe poziții și a refuzat o „capitulare rușinoasă”.

După mai multe amenințări cu sistarea ajutorului american pentru ucraineni, liderul de peste Ocean a trecut la fapte. Inițial, ajutorul a fost sistat total, dar reluat la presiunea și pe banii europenilor.

Totuși, într-un rar gest de „pedepsire” a Rusiei, Donald Trump a impus cele mai dure sancțiuni împotriva giganților petrolieri ruși, Lukoil și Rosneft.

Măsurile americanilor pare că au adus, din nou, rușii la masa negocierilor, fără ca aceștia să pornească de la cereri rezonabile, totuși.

În „gestul lor de bunăvoință” soldații ruși au lansat printre cele mai sîngeroase atacuri aeriene asupra civililor ucraineni. Exemplu elocvent în acest sens fiind blocul bombardat cu rachete hipersonice în Ternopîl în urma căruia au murit zeci de civili nevinovați.

Odată cu rezistența ucrainenilor în fața presiunilor americane, Casa Albă pare că a revenit la tehnicile tip bullying pe care le practică în raport cu statele mai slabe.

Disperarea lui Trump de a intra în cărțile de istorie drept „făcătorul de pace” împing diplomația americană dincolo de orice ar putea fi avut urmă de cutumă diplomatică.

Vocea liderului american, într-un interviu acordat Fox News, Karoline Leavitt a declarat că președintele SUA, Donald Trump, a investit „mult timp și energie” în căutarea unor soluții pentru rezolvarea conflictului și „merită recunoștință” pentru acest lucru.

Ea a afirmat că obiectivul principal al lui Trump este să oprească uciderile și să pună capăt definitiv războiului. Leavitt a adăugat că frustrarea președintelui reflectă sentimentul publicului american, care, potrivit ei, este din ce în ce mai obosit de războiul prelungit. În ciuda deciziei lui Trump de a „opri finanțarea acestui război”, Leavitt a declarat că SUA continuă să trimită sau să vîndă cantități semnificative de arme Ucrainei prin intermediul mecanismelor NATO.

Comentariile sale întăresc dorința declarată a Washingtonului de a urmări o soluție diplomatică. Declarațiile au fost făcute în momentul în care oficialii ucraineni, americani și europeni au încheiat discuțiile intense de la Geneva, unde Kievul și Washingtonul au afirmat că au elaborat un „cadru de pace rafinat” și au înregistrat progrese importante în direcția unui potențial acord.

Europenii 

Uniunea Europeană a suportat „greul” adus odată cu începerea războiului, iar liderii europeni au decis să nu facă rabat de la principiile care au consacrat blocul comunitar în ceea ce privește Ucraina.

Liderii UE au fost nevoiți să organizeze chiar un adevărat desant la Casa Albă pentru a-l îmbuna pe Donald Trump în ceea ce privește condițiile în care pacea ar reveni la Kiev.

Eforturilor lor au dat roade, Trump a fost nevoit să facă pași în spate, inclusiv în privința armamentului pe care a ales să-l vîndă pentru a putea alimenta visteria de peste Ocean.

Printre cele mai pragmatice voci din UE a fost cea a lui Merz, cancelarul german.

Friedrich Merz a declarat că nu se așteaptă la o evoluție semnificativă în negocierile de pace din Ucraina în această săptămînă, în ciuda a ceea ce el a descris ca fiind un nou impuls în eforturile diplomatice, în urma discuțiilor actualizate dintre reprezentanții SUA și Ucrainei la Geneva.

La rîndul lui, președintele francez Emmanuel Macron a criticat marți planul de pace propus de Statele Unite pentru Ucraina, susținînd că Europa trebuie să decidă singură cum vor fi folosite activele rusești înghețate aflate pe teritoriul său. Liderul francez avertizează că o cedare în fața presiunilor externe ar slăbi poziția Europei în confruntarea strategică cu Rusia.

În concluzie, negocierile, chiar dacă reprezintă un pas uriaș în aducere păcii, sînt încă în punctul în care Putin ucide civili nevinovați în Ucraina, iar Trump numără cele 24 de ore.

Dacă Ziua Recunoștinței (n.red. ziua în care Trump vrea să fie semnat acordul de pace) va deveni ziua care va aduce pacea ucrainenilor rămîne încă o întrebare deschisă.

Sursa: digi24.ro