Preşedintele SUA, Donald Trump, evaluează opţiunile împotriva Iranului, care includ atacuri ţintite asupra forţelor de securitate şi a liderilor pentru a da avînt protestatarilor, spun mai multe surse, chiar dacă oficialii israelieni şi arabi sunt de părere că puterea aeriană nu va răsturna singură conducătorii clericali. Două surse americane familiarizate cu discuţiile au declarat agenţiei Reuters că Trump doreşte să creeze condiţii pentru „schimbarea regimului”, după ce mişcarea de protest la nivel naţional de la începutul acestei luni a fost înăbuşită în sînge de autorităţi, ucigînd mii de oameni. Şi CNN relatează, citînd surse informate, că preşedintele Donald Trump ia în considerare un nou atac major asupra Iranului, după ce discuţiile preliminare dintre Washington şi Teheran privind limitarea programului nuclear al ţării şi producţia de rachete balistice nu au înregistrat progrese. În replică, şeful Armatei iraniene a anunţat că a pregătit 1.000 de drone şi se declară pregătit să răspundă ameninţării externe.

Potrivit Reuters, Donald Trump analizează opţiuni de a lovi comandanţii şi instituţiile pe care Washingtonul le consideră responsabile pentru violenţe, pentru a le da protestatarilor încrederea că pot cuceri clădirile guvernamentale şi de securitate, au spus sursele agenţiei. Una dintre sursele americane a declarat că opţiunile discutate de consilierii lui Trump includ şi un atac mult mai amplu, menit să aibă un impact de durată, posibil împotriva rachetelor balistice care pot ajunge la aliaţii SUA din Orientul Mijlociu sau împotriva programelor sale de îmbogăţire nucleară. Cealaltă sursă americană a declarat, pentru Reuters, că Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la cursul acţiunii, nici măcar dacă va urma calea militară.

Şi sursele CNN spun că Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la modul în care va proceda, dar el consideră că opţiunile sale militare s-au extins faţă de începutul lunii, acum că un grup de atac al portavionului american Abraham Lincoln se află în regiune.

Sosirea portavionului american şi a navelor de război de sprijin în Orientul Mijlociu în această săptămînă a extins capacităţile lui Trump de a lua potenţial măsuri militare, după ce acesta a ameninţat în repetate rînduri cu o intervenţie din cauza represiunii din Iran.

Patru oficiali arabi, trei diplomaţi occidentali şi o sursă occidentală de rang înalt, ale căror Guverne au fost informate cu privire la discuţii, au declarat că sunt îngrijoraţi de faptul că, în loc să aducă oamenii în stradă, astfel de atacuri ar putea slăbi o mişcare deja zguduită după cea mai sîngeroasă represiune a autorităţilor de la Revoluţia Islamică din 1979, scrie Reuters.

Alex Vatanka, directorul Programului Iran al Institutului pentru Orientul Mijlociu, a declarat că, fără dezertări militare la scară largă, protestele din Iran rămîn „eroice, dar depăşite numeric”.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat, pentru Reuters, că Iranul „se pregăteşte pentru o confruntare militară, utilizînd în acelaşi timp canalele diplomatice”. Cu toate acestea, Washingtonul nu dă dovadă de deschidere faţă de diplomaţie, a spus oficialul.

Trump a îndemnat Iranul, Miercuri, să se aşeze la masa negocierilor şi să încheie un acord privind armele nucleare, avertizînd că orice atac viitor al SUA va fi mai sever decît campania de bombardamente din Iunie anul trecut împotriva a trei situri nucleare iraniene. El a descris navele din regiune ca fiind o „armadă” ce navighează spre Iran.

Iranul, care susţine că programul său nuclear este civil, este pregătit pentru un dialog „bazat pe respect şi interese reciproce”, dar se va apăra „ca niciodată” dacă va fi provocat, a declarat Miercuri misiunea Iranului la Naţiunile Unite într-o postare pe X.

Ultimele ameninţări ale lui Trump au fost întîmpinate cu indignare de Teheran, care a promis un răspuns imediat la orice acţiune militară a SUA, unul dintre principalii consilieri ai liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei ameninţînd că va ataca Israelul dacă atacul va avea loc, scrie şi CNN.

Trump nu a detaliat public ce anume urmăreşte în cadrul unui eventual acord. Punctele de negociere anterioare ale Administraţiei sale au inclus interzicerea Iranului de a îmbogăţi independent uraniu şi restricţii în domeniul rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, precum şi măsuri vizînd reţeaua de grupări armate pe care Teheranul le susţine în Orientul Mijlociu.

Un înalt oficial israelian cu cunoştinţe directe despre planurile Israelului şi Statelor Unite a declarat, pentru Reuters, că Israelul nu crede că atacurile aeriene pot răsturna singure regimul Republicii Islamice, dacă acesta este obiectivul Washingtonului. „Dacă vrei să răstorni regimul, trebuie să trimiţi trupe pe teren”, a spus el, menţionînd că, chiar dacă Statele Unite l-ar ucide pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, Iranul „ar avea un nou lider care să-l înlocuiască”. Doar o combinaţie de presiune externă şi o opoziţie internă organizată ar putea schimba traiectoria politică a Iranului, a spus oficialul. Oficialul israelian a mai spus că liderii Iranului sunt slăbiţi de tulburările sociale, dar răman ferm la putere, în ciuda crizei economice profunde care a declanşat protestele.

Mai multe rapoarte ale serviciilor secrete americane au ajuns la o concluzie similară, şi anume că sunt încă prezente condiţiile ce au dus la proteste, slăbind Guvernul, dar fără să existe fracturi majore, au spus două persoane familiarizate cu problema. O sursă occidentală a declarat că, în opinia sa, obiectivul lui Trump pare să fie acela de a provoca o schimbare a conducerii, mai degrabă decît „răsturnarea regimului”, un rezultat similar cu cel din Venezuela, unde intervenţia SUA a dus la înlocuirea preşedintelui fără o schimbare radicală a Guvernului.

Khamenei a recunoscut public că au existat cîteva mii de morţi în timpul protestelor. El a dat vina pentru tulburări pe Statele Unite, Israel şi pe cei pe care i-a numit „răsculaţi”.

Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a estimat numărul morţilor în urma tulburărilor la 5.937, inclusiv 214 membri ai forţelor de securitate, în timp ce cifrele oficiale indică un număr de 3.117 morţi. 

La 86 de ani, Ali Khamenei s-a retras de la guvernarea zilnică, şi-a redus apariţiile publice şi se crede că locuieşte în buncăre după ce atacurile israeliene de anul trecut au decimat mulţi dintre liderii militari iranieni de rang înalt, au spus oficialii regionali. Conducerea zilnică a trecut în mîinile unor personalităţi aliniate Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC), inclusiv consilierul principal Ali Larijani, au spus ei. Puternica Gardă domină reţeaua de securitate a Iranului şi o mare parte a economiei. Cu toate acestea, Khamenei păstrează autoritatea finală asupra războiului, succesiunii şi strategiei nucleare, ceea ce înseamnă că schimbările politice sunt foarte dificile pînă cînd el nu va ieşi din scenă, au spus ei.

La Washington şi Ierusalim, unii oficiali susţin că o tranziţie în Iran ar putea debloca impasul nuclear şi, în cele din urmă, ar putea deschide uşa către relaţii mai cooperante cu Occidentul, au spus doi dintre diplomaţii occidentali. Dar, au avertizat ei, nu există un succesor clar al lui Khamenei. În acest vid, oficialii şi diplomaţii arabi au spus că ei cred că IRGC ar putea prelua puterea, consolidînd o guvernare dură, adîncind impasul nuclear şi tensiunile regionale. Orice succesor considerat a fi rezultat al presiunii străine ar fi respins şi ar putea consolida, nu slăbi IRGC, a spus oficialul.

În întreaga regiune, de la Golf pînă în Turcia, oficialii spun că preferă limitarea Iranului în locul unui colaps şi nu din simpatie pentru Teheran, ci de teamă că tulburările din interiorul unei ţări de 90 de milioane de locuitori, divizată de linii de falie sectare şi etnice, ar putea declanşa instabilitate mult dincolo de graniţele Iranului. Un Iran fracturat ar putea intra într-o spirală a războiului civil, aşa cum s-a întîmplat după invazia americană din Irak în 2003, au avertizat doi diplomaţi occidentali, declanşînd un aflux de refugiaţi, alimentînd militantismul islamist şi perturbînd fluxurile de petrol prin Strîmtoarea Hormuz, un punct nevralgic al energiei globale. Cel mai grav risc, a avertizat analistul Vatanka, este fragmentarea într-o „Sirie în stadiu incipient”, cu unităţi şi provincii rivale care se luptă pentru teritoriu şi resurse.

Statele din Golf, aliate de lungă durată ale SUA şi gazde ale unor baze americane importante, se tem că vor fi primele ţinte ale represaliilor iraniene, care ar putea include rachete iraniene sau atacuri cu drone din partea rebelilor houthi din Yemen, care sunt fideli Teheranului. Arabia Saudită, Qatar, Oman şi Egipt au făcut presiuni asupra Washingtonului pledînd împotriva unui atac asupra Iranului. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman i-a spus preşedintelui iranian Masoud Pezeshkian că Riadul nu va permite ca spaţiul său aerian şi teritoriul său să fie utilizate pentru acţiuni militare împotriva Teheranului. „Statele Unite ar putea apăsa pe trăgaci, dar nu vor suporta consecinţele. Noi le vom suporta”, a spus una dintre sursele arabe, 

Mohannad Hajj-Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat că desfăşurările militare ale SUA sugerează că planificarea s-a schimbat de la un singur atac la ceva mai susţinut, determinat de convingerea Washingtonului şi Ierusalimului că Iranul ar putea să-şi reconstruiască capacităţile balistice şi, în cele din urmă, să transforme uraniul îmbogăţit într-o armă. Cel mai probabil, un rezultat ar veni dintr-o „eroziune lentă, dezertări ale elitei, paralizie economică, succesiune contestată, care va slăbi sistemul pînă cînd acesta se va prăbuşi”, a declarat analistul Vatanka.

Cu toate acestea, SUA se pregătesc pentru o eventuală acţiune. Armata americană a mutat sisteme de apărare aeriană în regiune, inclusiv baterii Patriot suplimentare, pentru a ajuta la protejarea forţelor americane de acolo împotriva unor eventuale represalii iraniene, a declarat un oficial american citat de CNN. SUA intenţionează, de asemenea, să mute unul sau mai multe sisteme de apărare antirachetă THAAD în regiune, au declarat mai multe surse.

Între timp, potrivit CNN, Forţele Aeriene ale SUA urmează să desfăşoare un exerciţiu aerian de mai multe zile în Orientul Mijlociu, permiţînd piloţilor să demonstreze „că pot dispersa, opera şi genera misiuni de luptă în condiţii dificile, în siguranţă, cu precizie şi alături de partenerii noştri”, a declarat lt. gen. Derek France, comandantul AFCENT al Comandamentului Central al SUA şi comandantul Componentei Aeriene a Forţelor Combinate.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, Miercuri, în faţa congresmenilor SUA, că regimul iranian „este probabil mai slab ca niciodată”. Rubio a spus însă că „nimeni nu ştie” cine ar prelua puterea în cazul în care liderul suprem ar fi îndepărtat de la putere. Cu toate acestea, toate opţiunile rămîn pe masa preşedintelui, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu discuţiile. În mod ideal, Trump doreşte să lanseze un atac puternic şi decisiv, care să forţeze Teheranul să accepte condiţiile SUA pentru un armistiţiu, a declarat un oficial. Dacă se va ordona un atac asupra Iranului, Trump va dori să declare victoria în scurt timp.