Preşedintelui Republicii Moldova, Dl Timofti Nicolae,
Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Dl Corman Igor,
Prim-ministrului Republicii Moldova, Dl Leancă Iurie,
Procurorului general al Republicii Moldova, Dl Gurin Corneliu,
Directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Dl Chetraru Viorel,
Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova, Dl Arapu Anatol,
Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dl Drăguţanu Dorin

Stimaţi conducători ai Republicii Moldova!

De la bun început vreau să menţionez că, astăzi, Statele Unite ale Americii acordă susţinere multilaterală Republicii Moldova, inclusiv, sprijin financiar pentru consolidarea şi dezvoltarea instituţiilor democratice, reformarea statului, dar şi suport în ceea ce priveşte integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Este incomparabil ajutorul sub formă de împrumuturi şi granturi oferit de către guvernul american, de asemenea, implementarea diverselor programe guvernamentale cum ar fi ”Compact” (reconstrucţia drumurilor), actele de caritate şi programele educaţionale.

În mod special, este de remarcat faptul că, în cadrul sprijinului oferit de SUA, Moldovei i se oferă un credit în mărime de 60 de mln. de euro, bani destinaţi pentru combaterea corupţiei, reformarea procuraturii şi sistemului judecătoresc.

SUA acordă o atenţie deosebită şi felului în care autorităţile din Moldova se implică în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei în instanţele de judecată, procuratură, împotriva extorcării de fonduri şi atacurilor raider, care, în ultima perioadă, au luat amploare în ţară.

La rîndul lor, oficialii de rang înalt din Moldova dau asigurări guvernului american precum că investiţiile cetăţenilor SUA, dar şi alte alocări de fonduri străine, sînt absolut inviolabile, iar reformele sistemului judecătoresc şi procuraturii se implementează cu succes în conformitate cu standardele occidentale înalte.

Totuşi, în acest context, au loc evenimente negative, printre care samavolnicia unor judecători, procurori angajaţi şi atacuri raider – toate împreună acţionează împotriva învestitorilor străini în scop de extorcare şi acaparare a proprietăţilor acestora.

Situaţia cu care m-am confruntat eu personal merită să facă subiectul unei investigaţii jurnalistice. Din acest considerent, eu şi echipa mea sîntem dispuşi spre colaborare cu presa, reprezentaţii societăţii civile şi partidelor politice în vederea combaterii acestor flageluri sociale ce mai există încă în Moldova.

În continuare, voi expune faptele pe care aş vrea să le întitulez ”Atenţie – escrocii Musienco A., Panuş E. şi Lohmaeva T. (compania –”Alantez” SRL)! Nu te apropia – te vor trage pe sfoară!”. Dar, să le luăm pe rînd.

Pe data de 13 octombrie 2008, în baza unui precontract, Musienco A. mi-a vîndut cîteva terenuri de pămînt. În baza acestui contract, eu am cumpărat şapte terenuri în oraşul Chişinău, la preţul de 200 000,00 de Euro. În aceeaşi zi, în prezenţa notarului, Musienco A. a încasat de la mine suma de 195 000,00 de Euro şi s-a obligat să se prezinte din nou la notar pe data de 17 octombrie 2008, pentru a semna contractul de vînzare-cumpărare a celor şapte terenuri, iar eu urma să-i achit suma restantă de 5 000,00 de Euro.

La data stabilită, reprezentantul lui Panuş E. – Musienco A., urmărind scopul de a-şi însuşi banii mei prin abuz de încredere, nu s-a prezentat la notar, nu a anunţat nici motivul absenţei sale şi, în acest fel, a dejucat semnarea contractului de vînzare-cumpărare. În aceste condiţii, eu m-am văzut nevoit să mă adresez în instanţa de judecată cerînd să fie recunoscută validitatea contractului semnat pe 13 octombrie 2008 şi dreptul meu de proprietate asupra terenurilor vizate.

În conformitate cu decizia echitabilă a judecătoriei sectorului Buiucani, pronunţată pe data de 15 decembrie 2008, toate pretenţiile mele au fost pe deplin satisfăcute, ceea ce mi-a permis să legalizez dreptul de proprietate asupra terenurilor de pămînt la Oficiul cadastral.

 Peste un an şi jumătate, apare fostul partener de afaceri a lui Musienco A. – Panuş E., care a semnat pe numele lui Musienco A. o procură ce-i dădea acestuia dreptul să-i administreze afacerile, şi a înaintat pretenţia că nimeni nu i-a achitat nimic.

În consecinţă, pe data de 26 martie 2010, Panuş E. se adresează la judecătoria sectorului Buiucani cu o cerere absurdă, cerînd să nu fie recunoscută validitatea anti contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor de pămînt. Şi asta în condiţiile în care, pe data de 15 octombrie 2008, aceeaşi instanţă a recunoscut dreptul meu de proprietatea asupra bunurilor vizate !

În cererea sa, Panuş E. a indicat asupra faptului că Musienco A. nu i-a achitat o anumită sumă de bani – partea ce i se cuvenea pentru terenurile vîndute.

În pofida faptului că această cerere era absolut nemotivată, pe 18 octombrie 2010, judecătoria sectorului Buiucani admite pe deplin cerinţele înaintate de Panuş E. şi declară ilegal contractul anti contract de vînzare-cumpărare.

În această situaţie, m-am adresat la Curtea de Apel unde am cerut să-mi fie restabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor.

În consecinţă, pe 28 martie 2012, Curtea de Apel Chişinău mi-a dat cîştig de cauză şi a anulat decizia judecătoriei Buiucani din 26 martie 2010 pronunţînd o nouă hotărîre prin care a respins cererea Panuş E. pe motiv că aceasta este neîntemeiată şi ilegală.

Nemulţumită de decizia pronunţată de Curtea de Apel Chişinău, Panuş E. a înaintat un recurs, însă, pe data de 12 decembrie 2012, Curtea Supremă de Justiţie menţine în vigoare hotărîrea Curţii de Apel şi declară recursul drept neîntemeiat şi ilegal.

S-ar părea că aici a fost pus punct cazului de judecată, dar nu a fost să fie !

Un grup de persoane, ce acţionau din numele lui Panuş E. aveau nevoie să-şi ia revanşa în judecată. Acest grup de persoane se adresează, din nou, la judecătoria sectorului Buiucani cerînd reexaminarea cazului. Reclamanţii au cerut anularea deciziei pronunţate în favoarea mea pe 15 decembrie 2008 făcînd trimitere la faptul că prin hotărîrea respectivă ar fi fost încălcate drepturile de proprietate ale lui Panuş E., iar dosarul a fost examinat în lipsa ei.

Absurditatea acestor argumente este confirmată printr-un simplu fapt: pe 23 mai 2007, însăşi Panuş E. a eliberat o procură generală pe numele lui Musienco A., prin care i-a dat ultimului dreptul de a semna contractul de vînzare-cumpărare la preţul stabilit de el. Iar această procură nu a fost anulată de nimeni nici în momentul semnării anti contractului de vînzare-cumpărare, nici în momentul în care instanţa a pronunţat, pe 15 decembrie 2008, o decizie în favoarea mea.

Pe 25 aprilie 2013, judecătorul Victor Boico (care a candidat, recent, pentru funcţia vacantă în Consiliul Superior al Magistraturii), satisface cererea de revizuire înaintată de Panuş E., anulează decizia instanţei din 15 decembrie 2008, iar ulterior, în general, îmi respinge cererea mea ce vizează recunoaşterea validităţii contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor de pămînt.

În timpul examinării cauzei, judecătorul Boico V., contrar legii, a ignorat faptul că mandatul domnul Iulian Balan ”avocat” angajată de Panuş E., nu era semnat de ultima!

Plus la aceasta, lui i-a reuşit ”performanţa” să restabilească termenii pentru procedura de revizuire. Asta, în condiţiile în care Panuş E. nu a înaintat asemenea cerinţe.

Asta chiar dacă în momentul în care s-a adresat în instanţă cu cererea de reexaminare a cazului, Panuş E., deja de trei ani de zile, ştia despre decizia judecătorească din 15 decembrie 2008.

Un aspect important: cînd a fost pronunţată decizia judecătorească în favoarea Panuş E., magistratul Victor Boico a ignorat faptul că atunci cînd într-un dosar civil sînt stabilite circumstanţele prin decizia instanţei, acestea nu pot fi stabilite din nou în cadrul altor procese civile dacă sînt implicate aceleaşi persoane în proces. În cazul meu, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 decembrie 2012, fusese deja recunoscut dreptul meu exclusiv de proprietate asupra terenurilor, iar în cazul examinării unui nou dosar cu implicarea aceloraşi părţi, oricare judecător trebuie să se conducă de această hotărîre.

Este important de menţionat că odată ce judecătorul recunoaşte un contract ilegal de vînzare-cumpărare, el trebuie să stabilească şi faptul că părţile revin la situaţia iniţială. Acest lucru este bine ştiut de orice student în anul I la facultatea de drept. Însă, Victor Boico nu a dispus să-mi fie restituită suma pe care am achitat-o pentru terenurile respective - 195 000,00 de Euro. În consecinţă, am rămas şi fără bani şi fără proprietate.

Pe de altă parte, acest magistrat a ignorat toate argumentele mele rezonabile şi motivate referitoare la faptul că nu există niciun temei juridic pentru a fi pronunţată o astfel de decizie.

Şochează impertinenţa cu care Musienco A. şi Panuş E. îşi gestionează afacerile cu ajutorul judecătorilor şi cu susţinerea procurorilor. Ei cu neruşinare calcă în picioare toate legile şi nu se mai tem de nimic. Acţiunile menţionate mai sus pot fi considerate drept o pregătire pentru un atac raider asupra investitorilor americani şi hoţie în proporţii deosebit de mari.

Deci, anul trecut, la solicitarea mea a fost intentat un dosar penal pentru excrocherie în proporţii deosebit de mari, iar la judecătoria sectorului Buiucani am depus o reclamaţie pe numele lui Musienco A. care a estorcat prin escroci suma de 850 000,00 de dolari SUA de la mine. Dosarul penal era gestionat de ofiţerul de urmărire penală Aga Ivan. În cadrul acestui dosar au fost colectate dovezi convingătoare, inclusiv acte din SUA, care confirmau vinovăţia lui Musienco A. Însă, se pare că acest escroc avea propriul său protector – Eduard Maşnic – procuror la procuratura sectorului Buiucani (adjunctul său, Veronica Negru a fost demisă, recent, după ce a postat pe o reţea de socializare mai multe fotografii ce demonstrează luxul în care trăieşte funcţionara). Eduard Maşnic preia dosarul de la Aga Ivan, iar în consecinţă, toate probele acumulate – dispar. Toate scrisorile mele prin care solicitam să fiu informat despre mersul anchetei, au rămas fără niciun răspuns. Nu am avut rezultate nici după ce m-am adresat la Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Plus la toate, Musienco A., prin compania-paravan ”Alantex” SRL, administrată de Lohmaeva Tatiana (mi-a spus că aceasta este o firmă foarte serioasă), în mod fraudulos, m-au somat să închei un contract de activitate civilă în sfera construcţiilor şi care a fost înregistrat la organul cadastral. Ulterior, s-a constatat că, în conformitate cu statutul său, această firmă nu are nici măcar dreptul să efectueze asemenea lucrări, se confruntă cu probleme din cauza neachitării impozitelor, iar pentru rezilierea contractului, firma sus menţionată a cerut de la mine 350 000,00 de Euro !.

Între timp, un grup de persoane, ce acţionau din numele doamnei Panuş E. depun o plîngere în organele de drept şi împotriva mea se fabrică dosare penale. În rezultat, pe data de 20 iunie 2013, mi s-a stabilit calitatea de suspect în cadrul dosarului penal, iar ulterior, procurorul Oleg Baciu de la Procuratura mun.Chişinău, mi-a înaintat învinuirea.

Însă, înţelegînd faptul că în dosar nu este şi nici nu poate fi componenta criminală, la data de 3 octombrie 2013, procurorul Pavel Viniţchi, de la procuratura mun.Chişinău, dispune scoaterea mea de sub urmărire penală. Ulterior, această dispoziţie a fost lăsată în vigoare şi de către procurorul municipiului Chişinău, Ivan Diacov. Însă, aceste dispoziţii, în mod ilegal şi nemotivat, au fost anulate de către adjunctul procurorului general, Andrei Pîntea, iar cazul a fost preluat de la Direcţia Poliţie Chişinău şi transmis spre examinare Inspectoratului de poliţie al sectorului Rîşcani.

Putem remarca aici încă un detaliu foarte important: Andrei Pîntea, în general, nu a avut dreptul să se expună pe marginea dispoziţiei de încetare a urmăririi penale pe numele meu în baza unui dosar fabricat, întrucît, anterior s-a expus procurorul Pavel Viniţchi şi procurorul-şef al Procuraturii mun. Chişinău – Ivan Diacov. Adică, şi Andrei Pîntea este implicat în această poveste. Avocatul meu, Lebedinschi A., din ignoranţă, sau din cauza altor motive discutabile, nici măcar nu s-a deranjat să conteste în instanţă această dispoziţie semnată de Andrei Pîntea, fapt care trezeşte dubii în ceea ce priveşte etica sa profesională.

În cursul evenimentelor, mai apare un subiect. De această dată – de le procuratura sectorului Rîşcani – Nicu Şendrea, care a devenit protectorul escrocilor Musienco A., Lohmaeva T. şi Panuş E., cu scopul de a acapara proprietatea americană pe teritoriul Moldovei. În mod special, în baza unei plîngeri împotriva mea, depusă de Musienco A., acest procuror fabrică un dosar penal pentru escrocherie. În cadrul urmăririi penale, mă anunţă în căutare şi-mi atribuie statutul de vinovat în lipsa mea. Asta în condiţiile în care eu sînt o persoană publică, în această perioadă am avut mai multe întrevederi cu oficiali de la Chişinău, totodată, eu personal încercam să-l găsesc pe Nicu Şendrea pentru cu tot al caz şi se primesc copiile actelor anexate la dosar !

Consider că procuratura, contrar normelor elementare de procedură penală, face trimitere la art. 190, punctul (5) al Codului Penal şi consideră că mă fac vinovat de comiterea anumitor fraude, în condiţiile în care eu nu am comis niciun fel de crime. Putem doar ghici, de ce procuratura fabrică atît de activ dosare împotriva mea fără a investiga corect din punct de vedere juridic acest caz.

Cu ajutorul judecătorilor corupţi, Panuş E. Musienco A. şi Lohmaeva T., vor să pună mîna pe investiţiile americane în Moldova. Asta se întîmplă în contextul vizitei recente a prim-ministrului Iurie Leancă în SUA, a ministrului Finanţelor la OPIC şi a garanţiilor date de şeful statului Nicolae Timofti precum că investiţiile americane sînt în absolută siguranţă în Moldova.

Întrucît sînt încălcate drepturile unui investitor străin – cetăţean al SUA, iar organele de drept par a fi neputincioase, ne adresăm Guvernului Republicii Moldova, partidelor politice, presei şi societăţii civile să atragă atenţia asupra acestui caz în contextul combaterii corupţiei în Moldova. Evenimentele ce au loc în Ucraina sînt un exemplu elocvent al incapacităţii organelor competente de a combate acest fenomen.

În situaţia creată, am pregătit o cerere pe care o voi depune la judecătoria oraşului New-York împotriva Guvernului Republicii Moldova, iar ca măsură de asigurare a cererii de chemare în judecată, solicit să se pună sechestru pe contul Băncii Naţionale a Moldovei pe suma de 60 mln. de Euro. În aceste condiţii, eu – cetăţean al SUA, sînt în drept să aplic Legea RICO ce vizează combaterea corupţiei, acţiunilor de estorcare de fonduri, fenomenului raider prin intermediul judecătoriilor şi procuraturii, colaborării slujitorilor Femidei cu mafia.

În caz contrar, toate eforturile întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova în ceea ce priveşte integrarea europeană, reformele democratice, atragerea investiţiilor străine sînt reduse la zero, iar anumiţi funcţionari discreditează toate aceste eforturi întreprinse în cadrul procesului de integrare europeană.

Țineţi minte în piesă lui Gogol: ”La noi vine revizorul”. Pe data de 26 mai, Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului SUA. Delegaţia a fost formată din cinci senatori: Jim Inhofe, Jeff Sessions, Deb Fischer, Tim Scott şi John Barrasso. Aceştia au reprezentat diferite comitete din Senatul SUA, dintre care: Comitetul Serviciilor Armate, Comitetul pentru Relaţii Externe, Comitetul pentru Buget, Comitetul pentru Comerţ, Ştiinţă şi Transport, Comitetul pentru Mediu şi Lucrări Publice, Comitetul Juridic, Comitetul pentru Micul Business şi Antreprenoriat, Comitetul pentru Ocrotirea Sănătăţii, Educaţiei, Muncii şi Pensiei, Comitetul pentru Energie şi Resurse Naturale, Comitetul pentru Persoanele în Etate.

Această vizită este parte a unui tur regional extins, care include Europa, Asia Mijlocie şi Africa. În Moldova, membrii delegaţiei au avut un şir de întrevederi cu oficialii de cel mai înalt rang …

TRETIATCENKO Valerii,
antreprenor, cetăţean al SUA