Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în Iarna vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie Reuters într-o analiză, potrivit agerpres. 

Aceasta este – spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gîndire al Kremlinului – singura cale către pace pe care o vede Moscova, avînd în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia pînă cînd Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină.

„Avem timp, putem aştepta”, a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. „Va fi o Iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gîndi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri”, a adăugat sursa citată.

O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor Iernii.

„Va fi cu adevărat greu dacă războiul se va prelungi în Toamnă şi în Iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea”, a afirmat sursa citată.

Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect.

Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că pînă acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua.

Într-o postare pe Twitter, cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită Miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: ”UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atît timp cît este nevoie”.

Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi avînd la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii.

„Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe status quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrîngeri tactice semnificative”, a declarat, pentru Reuters, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.

Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri Capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov, au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014.

De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi cînd se vor concretiza intenţiile ucrainene.

Test de voinţă

Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară, pentru a pedepsi Moscova pentru „operaţiunea militară specială” pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 Februarie, împotriva Ucrainei.

Dar Rusia a lovit şi ea, reducînd drastic exporturile de gaze către Europa.

Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această Iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile.

Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vînzarea de petrol şi gaze continuă să umfle visteria de război a Rusiei.

”Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adîncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea”, a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.

Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea ”să îngheţe” cîştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (Est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, Marţi, că Kievul nu va fi de acord cu nici o propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru ”a calma” Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a „nu cădea”, dar nu suficiente pentru a cîştiga, adăugînd că era nevoie de un sprijin mult mai mare.

Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume.

Război de uzură

Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie.

Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut nici un semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi.

Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că nici una dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima.

„Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curînd la o înţelegere politică”, a explicat el.

Cele două armate – ucraineană şi rusă – sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, nici una dintre ele nereuşind pînă acum să înregistreze un succes decisiv.

Confruntîndu-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în Estul Ucrainei.

Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în cîteva zone din Estul Ucrainei, dar că nu s-a observat nici un fel de cîştig major din partea nici unei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. „Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari – n.r.), va cîştiga războiul”, a spus Muzyka.

Performanţa pe cîmpul de luptă a Ucrainei – de acum şi pînă la Iarnă – ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra.

„Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate cîştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie”, afirmă Melvin.

Dar cu cît războiul durează mai mult, cu atît mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rîndul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ.

„Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina cîştigă”, a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizînd atît UE, cît şi alianţa militară NATO.

Riscuri nucleare?

Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul, ”la un moment dat”, ar putea fi nevoit ”să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode”, dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul, dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrîngeri umilitoare.

„Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau dacă alege să facă un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară”, a spus Brenton.

Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat, luna trecută, că Moscova ”abia a început treaba” în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe cîmpul de luptă.

Samir Puri, autorul cărţii ”Russia’s Road to War with Ukraine”, este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu pînă la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului.

„Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu”, a spus Puri.

Alţii sunt mai optimişti.

„Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curînd”, consideră generalul american Hodges. ”Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi, sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 Februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse – n.r.) pînă la sfîrşitul acestui an”, a afirmat el.