Reducerea trupelor americane in Germania tensioneaza relatiile in cadrul NATO

Decizia Preşedintelui american Donald Trump de a retrage o parte dintre trupele americane staţionate în Germania şi atacurile lui împotriva Berlinului au accentuat tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO, informează AFP şi Reuters. Marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că acest anunţ de retragere deja oficial este „o problemă importantă” pentru Alianţă. „Este vorba de un acord bilateral între Germania şi SUA, însă problema este importantă pentru Alianţă”, a declarat Stoltenberg la sediul NATO din Bruxelles.

Subiectul urmează să fie abordat Miercuri în timpul unei conferinţe video a miniştrilor Apărării ai statelor NATO.

Stoltenberg a declarat că „nu s-a decis deocamdată cînd va fi implementată această decizie”. El a declarat că a discutat cu Trump, precum şi cu ministrul Apărării german Annegret Kramp-Karrenbauer, care a afirmat săptămîna trecută că nu a fost informată despre această decizie.

Secretarul general al NATO a insistat asupra diferenţei dintre prezenţa permanentă a forţelor militare americane în cadrul unor acorduri bilaterale şi angajamentul militar american în cadrul NATO.

„Prezenţa trupelor americane în Europa s-a întărit în timpul ultimilor ani”, a spus el. Stoltenberg a invocat „o mai mare rotaţie a prezenţei militare americane în ţările baltice şi o prezenţă navală la baza spaniolă din Rota”.

Jens Stoltenberg a subliniat, de asemenea, investiţia militară americană în manevrele din Europa. Astfel, în opinia sa, dezangajamentul bilateral va fi compensat cu o creştere a angajamentului în cadrul NATO.

„Prezenţa militară americană şi canadiană în Europa poate lua diferite forme. Ea nu se limitează doar la Germania. SUA şi canadienii sunt desfăşuraţi în mai multe ţări din Europa”, a spus Stoltenberg.

Fără a comenta acuzaţiile lui Trump, Stoltenberg a susţinut în schimb cererea liderului american pentru o mai bună împărţire a poverii cheltuielilor pentru apărare. „Mai există drum de făcut pînă să se ajungă la 2% din PIB” pe care fiecare ţară membră NATO s-a angajat să le aloce pentru cheltuielile sale militare în 2024, a spus el.