De ce vedetele îşi blochează conturile pe Facebook

Kim Kardashian se alătură mişcării #StopProfitForHate, alături de alte celebrităţi, și şi-a îngheţat conturile pe Facebook şi Instagram, pentru 24 de ore. Campania vrea să atragă atenţia Facebook să oprească dezinformarea în mediul online, relatează Mediafax. Kardashian şi-a oprit, Miercuri, conturile de Facebook şi Instagram pentru 24 de ore. Vedeta se alătură altor celebrităţi, precum Demi Lovato, Leonardo DiCaprio, Katy Perry, Jennifer Lawrence, în campania #StopProfitForHate și își invită și fanii să facă acelaşi lucru.

Acţiunea vine ca formă de protest împotriva răspîndirii ştirilor false. Campania face apel la Facebook să ia atitudine, să oprească rasismul, violenţa şi ura pe platforma de socializare. „Îmi place că mă pot conecta direct cu voi prin Instagram şi Facebook, dar nu pot să stau şi să rămîn tăcută în timp ce aceste platforme continuă să permită răspîndirea urii, propagandei şi dezinformării”, a spus Kim Kardashian. Facebook a spus că se va alia cu grupuri pentru drepturi civile, pentru a găsi instrumente spre a lupta cu dezinformarea.

OMS nu mai recomandă salutul cu cotul, după ce am renunțat la pumni. Ce urmează?

Salutul cu cotul între oameni nu mai este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Mesajul vine chiar de la șeful instituției care spune că trebuie evitată această formă de salut, pentru că nu este bine să ne apropiem la mai puţin de un metru de o altă persoană. În schimb, acesta recomandă să ducem mîna la inimă pentru a ne saluta cu persoanele pe care le întîlnim. Gestul coatelor atinse, în locul strînsului de mîini sau al îmbrățișărilor, a fost adoptat rapid de fotbalişti, politicieni, şefi de state şi oameni de rînd din cauza pandemiei de COVID-19.  

Străinii care au fost în prima linie a luptei anti-Covid vor primi cetățenie franceză

Străinii care au lucrat în prima linie a bătăliei împotriva coronavirusului vor avea prioritate la obţinerea cetăţeniei în Franţa. Este decizia Guvernului de la Paris care a trimis o directivă oficialilor locali. Aceștia vor verifica modul în care fiecare străin a contribuit la lupta anti-Covid, potrivit mediafax. Guvernul francez a trimis o directivă oficialilor locali pentru „recunoaşterea muncii lucrătorilor străini în timpul pandemiei” prin accelerarea naturalizării acestora. Printre cei avuți în vedere sunt colectorii de deşeuri, agenţii de pază şi îngrijitorii de copii și de bătrîni.

Ministrul Cetăţeniei din Franța, Marlène Schiappa, a declarat că țara vrea să-şi arate recunoştinţa faţă de cei care au dovedit ataşament faţă de naţiunea franceză. „Ţara noastră a putut conta pe solidaritatea şi generozitatea lor”, a spus Schiappa. Directiva trimisă de Guvern precizează: „Au participat activ la efortul naţional cu dăruire şi curaj. Statul doreşte să le recunoască angajamentul”.

Documentul sugerează că aceste cereri de cetăţenie vor avea prioritate, iar oficialii locali trebuie să verifice contribuţia pe care au adus-o. De asemenea, propune ca persoanele care au efectuat „servicii importante” să aibă cerinţa de rezidenţă redusă de la cinci ani la doi ani.

Măsuri asemănătoare au fost luate și în Marea Britanie. Guvernul britanic a anunţat în Martie că medicii, asistenţii medicali şi paramedicii străini ale căror vize urmau să expire înainte de 1 Octombrie vor fi prelungite automat, gratuit, timp de un an, pentru a le oferi „linişte sufletească” în timp ce luptă cu noul coronavirus. Schema a fost ulterior extinsă pentru a include şi alţi angajaţi din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale.

Un stat mai puțin în Regatul Unit

Barbados și-a anunțat intenția de renunța, anul viitor, la șeful statului, care este Regina Elisabeta a II-a, la aproape 400 de ani după ce insula a fost colonizata de britanici. Insula s-a aflat sub controlul Marii Britanii din 1627 pînă la independența din 1966 și este monarhie constituțională, condusă de Regină, scrie Sky News. Barbados a anunțat că își dorește „suveranitate deplină”, pînă cînd își sărbătorește cea de-a 55-a aniversare a independenței față de Marea Britanie, în Noiembrie 2021. Anunțul a fost făcut de premierul Mia Mottley. „A sosit timpul să lăsăm pe deplin trecutul nostru colonial. Vom avea un șef de stat din Barbados. Aceasta este declarația supremă de încredere în ceea ce suntem și ceea ce suntem capabili să realizăm. Prin urmare, Barbados va face următorul pas logic către suveranitate deplină și va deveni republică pînă cînd vom sărbători 55 de ani de la independență”, a declarat Mottley.

Țara și-a cîștigat independența față de Marea Britanie în 1966, deși regina a rămas șeful statului. Majoritatea țărilor din Caraibe au păstrat legături formale cu monarhia după obținerea independenței.

În Franţa, deja au fost închise 81 de şcoli din cauza noului coronavirus

La doar cincisprezece zile de la începutul anului şcolar, 81 de şcoli au fost închise în Franţa, în timp ce în circa zece universităţi, inclusiv facultăţi de medicină, au apărut cazuri de COVID-19, au declarat oficiali, relatează AFP.

Ministrul Educaţiei, Jean-Michel Blanquer, a precizat că puţin peste 2.100 de clase au fost închise, adică „în jur de 0,13%” din cele 60.000 de şcoli din ţară. „Aceste cifre sunt încă foarte mici. Este un început bun de an şcolar (…), cel mai bun posibil avînd în vedere criza sanitară”, a declarat oficialul la televiziunea LCI. „Avem aproximativ 1.200 de noi cazuri de elevi cu COVID comparativ cu săptămîna trecută”, a spus Blanquer amintind că, de regulă, „închidem o clasă în cazul în care există trei cazuri” de infectare.

Ministrul Învăţămîntului Superior, Cercetării şi Inovaţiei, Frederique Vidal, a anunţat la rîndul său cazuri de COVID-19, „majoritatea asociate unor adunări private” (petreceri studenţeşti) în circa zece unităţi universitare”. Afirmînd că este conştient de „contextul dificil” pentru toţi aceşti tineri „care au fost privaţi de interacţiuni sociale”, ministrul Frederique Vidal a făcut apel la „angajamentul colectiv şi responsabilitatea individuală”.

Pregătirea de Crăciun a bisericilor din Germania. Slujbele vor fi oficiate pe stadioane şi în pieţe

Biserica protestantă oficială din Germania (EKD) se pregăteşte să ţină slujbele de Crăciun în pieţe şi pe stadioane de fotbal, pentru a se adapta la restricţiile impuse de epidemia de coronavirus, informează dpa, potrivit agerpres. Se vor oficia liturghii şi în cinematografele în aer liber cu acces auto, a anunţat biserica din Hanovra. Pe lîngă prezenţa multor voluntari, se va colabora şi cu pompierii şi cu organizaţiile de asistenţă tehnică, astfel încît să se poată sărbători în siguranţă în centrul acestui oraş din Nordul Germaniei.

La Cottbus, în Est, au loc de cîteva săptămîni discuţii preliminare privind o slujbă pe stadionul local. Congregaţiile se pregătesc pentru eventuale alternative la prezenţa în biserici, a declarat preşedintele consiliului EKD, Heinrich Bedford-Strohm, într-un interviu pentru televiziunile RTL şi ntv. Pe lîngă formatele digitale şi transmisiunile TV şi radio, oamenii vor şi să iasă din case, a spus el. ”Vrem să fim în mijlocul locurilor: în pieţe, pe terenuri de fotbal, poate chiar la marginea pădurii”.

Biserica are experienţă cu slujbele pe stadioane, a mai arătat Bedford-Strohm, convins că oamenii nu se tem de vremea rea şi de frig, ”şi apoi, îşi iau izmene lungi”.

Deoarece nu se ştie ce reguli se vor aplica în perioada Crăciunului, sunt în curs de dezvoltare şi noi formate, cum ar fi liturghiile digitale. Biserica lucrează şi la o pagină de internet cu instrucţiuni pentru slujbe la domiciliu, unde unul din membrii familiei poate ţine loc de preot.

Într-o operaţiune anti-drog, în Europa, au fost arestate 17 persoane

Forţele de ordine din mai multe ţări europene au arestat, Miercuri, 17 persoane în cadrul unei ample operaţiuni împotriva unei reţele de trafic de droguri, a anunţat Poliţia olandeză, informează AFP. Aceste arestări au fost efectuate datorită informaţiilor interceptate în sistemul de telefonie criptată EncroChat, utilizat de criminalitatea organizată, a precizat Poliţia olandeză într-un comunicat.

Acţiunea, întreprinsă în colaborare cu forţele de ordine din Belgia şi Spania, a dus la arestarea a 17 persoane cu vîrste între 25 şi 68 de ani. Raiduri au fost efectuate simultan în „zeci de locuri” în Olanda, Belgia, Spania, Ungaria şi Slovacia, a informat Poliţia olandeză, precizînd că au fost confiscate stupefiante, arme de foc, maşini şi bani cash. Majoritatea celor arestaţi sunt suspectaţi de implicare în trafic de droguri şi activităţi de spălare a banilor. Unii sunt acuzaţi, de asemenea, de posesie ilegală de arme, potrivit Poliţiei. Ţările de Jos le-au cerut autorităţilor belgiene şi spaniole extrădarea suspecţilor arestaţi pe teritoriul acestor ţări.

Poliţiile franceză şi olandeză au anunţat, la începutul lui Iulie, destructurarea EncroChat, reţea mondială de comunicaţii criptate, ceea ce a permis descifrarea a milioane de mesaje schimbate între infractori peste tot în lume.

Turcia. Au fost arestați încă 106 militari, pe baza acuzațiilor că au avut legătură cu organizarea loviturii de stat eşuate din 2016

Poliţia din Turcia a arestat 106 persoane pe baza unor suspiciuni că ar avea legătură cu organizaţia teroristă Fetullah, grupul care s-ar fi aflat în spatele încercării de lovitură de stat din 2016, au declarat surse din domeniul securităţii pentru agenţia turcă Anadolu. Procurorii din Istanbul au emis mandate de arestare pentru 132 de suspecţi, inclusiv 82 de militari activi şi 50 de militari concediaţi sau ieşiţi la pensie din Forţele Armate Turce. Acuzaţiile aduse împotriva lor sunt că ar avea legături cu gruparea teroristă Fetullah, a declarat o sursă al cărei nume nu poate fi dat din cauza restricţiilor în ce priveşte contactul cu presa. Poliţiştii au arestat de 106 suspecţi din 34 de provincii, conform sursei citate. Poliţia continuă să îi caute şi pe ceilalţi care se află încă în libertate.

Rohani: EAU şi Bahrainul sunt vinovate de consecinţe grave ale normalizării relaţiilor lor cu Israelul

Bahrainul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) vor fi singurii ”vinovaţi” ai unor ”grave consecinţe” ale normalizării relaţiilor lor diplomatice cu Israelul, a denunţat Preşedintele iranian Hassan Rohani, relatează AFP, scrie news.ro . ”Cum aţi putut întinde mîna Israelulu? Iar după aia vreţi să le daţi baze în regiune? Veţi fi responsabili de toate consecinţele grave care vor decurge din asta”, a denunţat într-o alocuţiune televizată Rohani.

Preşedintele iranian – care nu a numit Bahrainul şi EAU – a făcut aceste declaraţii în cadrul unei şedinţe de Guvern, la o zi după semnarea la Washington a unor acorduri de normalizare a relaţiilor diplomatice între Israel şi cele două state arabe de la Golful Persic, sub patronajul Preşedintelui american Donald Trump. În discursul său, Rohani a atacat ”anumite state din regiune”, ai căror ”lideri nu înţeleg nimic din religie şi ignoră datoria pe care o au (…) faţă de naţiunea palestiniană”.

La începutul lui Septembrie, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat EAU de ”trădarea lumii musulmane (…), a naţiunilor arabe, a ţărilor din regiune şi a Palestinei” prin faptul că au acceptat să-şi normalizeze relaţiile cu statul evreu. Ministerul iranian de Externe a acuzat monarhia din Bahrain că este de-acum ”complicea crimelor regimului sionist”.

EAU şi Bahrain sunt a treia şi a patra ţară arabă care stabilesc relaţii diplomatice cu Israelul, după Iordania, în 1994 şi Egipt, în 1979.

După revoluţia islamică din 1979, Iranul nu ratează nici o ocazie să-şi afirme ataşamentul faţă de apărarea cauzei palestiniene.

Extremistul norvegian Breivik cere eliberarea condiţionată 

Extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în 2011, cere eliberarea condiţionată, a anunţat avocatul său, la nouă ani după cel mai grav masacru cunoscut de Norvegia în timp de pace, relatează France Presse, potrivit agerpres. Ţinut izolat de alţi deţinuţi, Breivik se plînge, de asemenea, de această izolare şi va reclama din nou statul norvegian pentru a protesta împotriva condiţiilor de detenţie, a declarat Oystein Storrvik.

La 22 Iulie 2011, Breivik a ucis 77 de persoane prin detonarea unei bombe lîngă sediul Guvernului la Oslo şi apoi a deschis focul asupra unei adunări de tineri laburişti pe insula Utoya.

Extremistul de 41 de ani a fost condamnat, în 2012, la pedeapsa maximă, şi anume 21 de ani de închisoare, care ar putea fi prelungită pe termen nelimitat.

„Am trimis o cerere de eliberare condiţionată în numele său”, a declarat Storrvik ziarului norvegian Verdens Gang (VG). „El are dreptul la o examinare judiciară a libertăţii condiţionate la expirarea perioadei minime de zece ani în cazul său. Este un drept pe care îl au toţi condamnaţii”, a adăugat acesta. Potrivit avocatului, Breivik intenţionează de asemenea să depună din nou o plîngere împotriva statului norvegian pentru a protesta împotriva „unei izolări atît de lungi” în închisoare.

După o primă rundă cîştigată parţial în instanţă, în 2016, pentru tratament „inuman” şi „degradant”, ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului, al doilea aspect al plîngerii depuse de Breivik în legătură cu comunicarea cu exteriorul a fost respins.

În închisoarea din Skien (Sud-Est) unde îşi execută pedeapsa, Breivik dispune de trei celule de peste 10 metri pătrați fiecare, dotate cu televizor cu jocuri video şi DVD player, un computer (fără conexiune la internet) şi aparate de antrenament cu greutăţi.

Grupul de sprijin pentru familiile victimelor a refuzat să comenteze.