Președintele ucrainean a cerut SUA să-și intensifice presiunile împotriva Rusiei în timpul unei vizite a lui Witkoff la Moscova

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut, Miercuri, Statelor Unite să-şi intensifice presiunile împotriva Rusiei şi să o oblige să oprească războiul în Ucraina, după sosirea emisarului american Steve Witkoff la Moscova, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Investitorul imobiliar Steve Witkoff, un apropiat al preşedintelui republican Donald Trump, a fost primit, Miercuri, de către reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Witkoff s-a aflat în această vizită la Moscova cu două zile înaintea expirării unui ultimatum dat de către miliardar liderului de la Kremlin. ”Este foarte important să se consolideze toate pîrghiile de care dispun Statele Unite, Europa şi G7 împotriva Rusiei”, cere pe reţele de socializare Volodimir Zelenski.

”Kremlinul nu va căuta cu adevărat să pună capăt războiului decît atunci cînd va simți suficiente presiuni”, subliniază Volodimir Zelenski.

Donald Trump a decis impunerea de taxe suplimentare de 25% asupra importurilor din India

Preşedintele Donald Trump a emis, Miercuri, un ordin executiv prin care a impus un tarif suplimentar de 25% pentru bunurile din India, afirmînd că această ţară importă direct sau indirect petrol rusesc. Tariful intră în vigoare la 27 August, a precizat Casa Albă. Produsele indiene, care sunt deja taxate cu 25%, ”vor fi supuse unei taxe vamale suplimentare de 25%”, începînd cu 21 de zile de la data publicării decretului.

”Acţiunile Rusiei continuă să reprezinte o ameninţare neobişnuită şi extraordinară pentru securitatea naţională şi politica externă a Statelor Unite”, se arată în decretul publicat de Casa Albă pe reţelele sale sociale. ”Pentru a face faţă acestei situaţii, este necesar şi adecvat să se impună o taxă suplimentară asupra importurilor de produse din India, ţară care importă direct sau indirect petrol din Federaţia Rusă”, a precizat Casa Albă.

Este o lovitură dură pentru New Delhi, care deja făcea parte dintre ţările sancţionate de Administraţia Trump, alături de Tunisia, Siria, Elveţia, Africa de Sud şi Serbia.

Ordinul intervine în ziua în care emisarul american Steve Witkoff se afla la Moscova, unde a discutat cu Vladimir Putin, cu două zile înainte de expirarea ultimatumului dat de Trump liderului de la Kremlin pentru a-şi înceta atacurile în Ucraina, altfel riscînd sancţiuni ce vor fi impuse inclusiv ţărilor care cumpără produse ruseşti, printre care India. Cu toate acestea, suprataxa suplimentară nu se va aplica unui anumit număr de produse, precizează ordinul lui Trump, limitînd astfel efectul acestuia.

Cu o zi înainte, Donald Trump avertizase că taxele vamale împotriva Indiei, deja majorate la 25%, vor creşte „foarte substanţial” în următoarele 24 de ore, fără a furniza cifre precise privind rata viitoare care va fi aplicată. Prin achiziţionarea de petrol rusesc, India „alimentează maşina de război” din Ucraina, s-a justificat el. Declaraţiile sale au stîrnit furie la New Delhi. ”Ţintirea Indiei este nejustificată şi nerezonabilă”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe indian, Randhir Jaiswal.

După ce trimisul său Witkoff a discutat cu Putin la Moscova, Trump a avut o convorbire telefonică cu Zelenski

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit la telefon, Miercuri, cu preşedintele american, Donald Trump, a declarat, pentru Reuters, o sursă familiarizată cu această chestiune. Sursa a declarat că discuţia era în curs. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a purtat Miercuri trei ore de discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin la Kremlin.

Trump şi Zelenski au vorbit la telefon și Marți, înainte de vizita lui Witkoff la Moscova. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că speră să facă anunţuri în cursul zilei de Miercuri cu privire la faptul dacă potenţialele sancţiuni împotriva Rusiei vor continua în această săptămînă. Rubio a declarat că a vorbit cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care se întoarce din călătoria din Rusia, şi că va avea mai multe discuţii pe parcursul zilei.

„Vom avea mai multe de spus despre asta mai tîrziu în cursul zilei”, a declarat Rubio cînd a fost întrebat dacă sancţiunile împotriva Rusiei vor intra în vigoare la sfîrşitul acestei săptămîni, adăugînd că speră că vor exista unele anunţuri în curînd. ”Poate pozitive, poate nu”, a comentat el.

Între timp, însă, preşedintele Donald Trump a semnat un ordin prin care impune tarife suplimentare de 25 la sută Indiei, pe motiv că este unul dintre cumpărătorii petrolului rusesc şi că în felul acesta alimentează maşina de război rusă.

Rusia declarase anterior că Witkoff a purtat discuții utile și constructive cu preşedintele Vladimir Putin, cu două zile înainte de expirarea termenului limită stabilit de preşedintele Donald Trump pentru ca Rusia să accepte pacea în Ucraina, în caz contrar riscînd să se confrunte cu noi sancţiuni.

Atac armat soldat cu victime la o bază militară americană din statul Georgia 

Un incident armat cu victime a fost raportat la baza militară Fort Stewart din statul Georgia, în Sud-Estul SUA, care a fost închisă, a anunţat Miercuri baza americană.

Fort Stewart a declarat că cinci soldaţi au fost împuşcaţi şi transportaţi la spital pentru tratament suplimentar. Atacatorul a fost reţinut şi nu mai există o ameninţare activă la adresa comunităţii, relatează NBC News.

Baza militară se află la 64 de km Sud-Vest de oraşul Savannah. Şcolile din zonă au fost, de asemenea, izolate pe durata incidentului. Preşedintele Donald Trump a fost informat cu privire la împuşcăturile de la Fort Stewart, iar Casa Albă monitorizează situaţia, a declarat secretarul de presă Karoline Leavitt.

Spania nu mai vrea să cumpere avioane americane F-35

Spania nu mai ia în considerare opţiunea de a cumpăra avioane de vînătoare F-35 fabricate în SUA şi alege între Eurofighter fabricat în Europa şi aşa-numitul Future Combat Air System (FCAS), de asemenea produsul unui consorţiu european, a anunţat Miercuri un purtător de cuvînt al Ministerului spaniol al Apărării, informează Reuters, potrivit News.Ro.

Ziarul El Pais a relatat Miercuri că Guvernul a renunţat la planurile de achiziţionare a avioanelor F-35, fabricate de gigantul aerospatial american Lockheed Martin. Guvernul alocase 6,25 miliarde de euro în bugetul său pentru 2023 pentru achiziţionarea de noi avioane de vînătoare. Însă planul Guvernului spaniol de a cheltui cea mai mare parte din suma suplimentară de 10,5 miliarde de euro alocată în acest an pentru apărarea Europei face imposibilă achiziţionarea de avioane de vînătoare fabricate în SUA, a explicat El Pais. Prim-ministrul socialist al Spaniei, Pedro Sanchez, a anunţat, la începutul acestui an, planuri de creştere a cheltuielilor pentru apărare pentru a atinge obiectivul actual al NATO de 2% din produsul intern brut în acest an, dar ulterior a refuzat să crească cheltuielile la 5% pe termen lung, aşa cum a cerut NATO.

Poziţia lui Sanchez a fost puternic criticată de preşedintele american Donald Trump, care a ameninţat că va impune tarife suplimentare asupra mărfurilor din această ţară.

Eurofighter este fabricat de Airbus, BAE Systems şi Leonardo, în timp ce FCAS este dezvoltat de Dassault Aviation, Airbus şi Indra Sistemas.

Canicula lunii Iulie a cauzat cel puţin 1.000 de decese în Spania

Peste o mie de decese în Spania pot fi atribuite caniculei doar în luna Iulie, ceea ce reprezintă o creştere de peste 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, potrivit datelor colectate de un institut public, relatează AFP, transmite News.Ro.

Numărul exact, de 1.060 de decese, reprezintă „cu 57% mai mult decît anul trecut”, a indicat Ministerul Sănătăţii din Spania pe contul său de X, pe baza estimărilor unui sistem numit „MoMo” (Monitorul mortalităţii). Acest instrument, gestionat de Institutul Carlos al III-lea, colectează zilnic numărul deceselor din Spania şi calculează diferenţa dintre mortalitatea reală şi mortalitatea previzibilă pe baza seriilor istorice înregistrate. Apoi, integrează factorii externi care pot explica această diferenţă. Printre aceşti factori se numără în special temperaturile raportate de Agenţia Naţională de Meteorologie (Aemet).

Sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decesele înregistrate şi condiţiile climatice, dar cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de decese pentru care canicula ar fi putut fi factorul decisiv. În Iulie 2024, numărul persoanelor al căror deces, conform acestor criterii, putea fi atribuit căldurii intense a fost de 674. Acesta a crescut la 1.271 în luna următoare. Conform acestui sistem „MoMo”, un total de 1.180 decese au putut fi atribuite valurilor de căldură şi caniculei între 16 Mai şi 13 Iulie, ceea ce reprezintă o creştere spectaculoasă faţă de aceeaşi perioadă din 2024, cînd numărul deceselor a fost de 70, a subliniat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.

„Ministerul Sănătăţii face campanie cu privire la valurile de caniculă şi importanţa protejării, deoarece considerăm că acesta este unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalităţii în acest context”, a declarat ministrul Sănătăţii, Monica García, într-un interviu acordat postului naţional de radio (RNE).

Ţara a înregistrat cea mai caldă lună Iunie din istorie, cu o temperatură medie de 23,7 °C, potrivit Aemet. Spania şi Portugalia sunt afectate de Duminică de un al doilea val de caniculă de la începutul Verii, care va dura pînă cel puţin la sfîrşitul săptămînii, potrivit Aemet. Potrivit experţilor, încălzirea globală explică faptul că valurile de căldură şi episoadele de caniculă sunt mai frecvente, mai lungi şi mai intense.

A fost arestat un individ care ar fi pregătit un plan de asasinare a premierului ungar

Un bărbat a fost reţinut în Ungaria sub bănuiala că pregătea un plan de asasinare contra cost a premierului, a anunţat Miercuri Biroul naţional ungar de investigaţii, care a precizat că "a fost iniţiată arestarea suspectului", transmite MTI, potrivit Agerpres.

Bărbatul s-a înregistrat pe un site web care rulează pe un server din străinătate pentru a găsi o persoană care ar fi dispusă să-l ucidă pe prim-ministrul Ungariei în schimbul unei recompense financiare, se arată în comunicatul procurorilor. Suspectul ar fi făcut o declaraţie publică pe site în Iulie a.c., spunînd că este dispus să plătească în forinţi ungari sau în orice altă monedă pentru a găsi pe cineva care, a formulat el, este "cel mai bun asasin plătit" şi dispus să-l ucidă pe prim-ministrul ungar, se mai adaugă în comunicat. Bărbatul a fost identificat cu ajutorul forţei antiteroriste TEK şi, după ce a fost reţinut, a făcut mărturisiri complete.

Restricțiile impuse de Trump duc la reducerea numărului de studenți internaționali din SUA

Universitățile din afara SUA au înregistrat un val de cereri din partea studenților internaționali, pe fondul restricțiilor impuse de Administrația Trump, care complică procesul de obținere a vizelor și sporește controlul asupra celor veniți din străinătate, transmite AP, citat de Mediafax.

Potrivit unei analize realizate de NAFSA, noile înscrieri internaționale în SUA ar putea scădea în această Toamnă cu 30% pînă la 40%, iar acest lucru ar priva economia SUA de cheltuieli de 7 miliarde de dolari. Mulți studenți internaționali plătesc taxele integrale, astfel că absența lor ar afecta și bugetele universităților. De aceea, impactul asupra universităților din SUA și asupra economiei naționale ar putea fi semnificativ.

Administrația președintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra colegiilor americane pentru a reduce numărul înscrierilor internaționale și a adăugat noi niveluri de control pentru studenții străini, ca parte a campaniei sale împotriva imigrației. În Primăvară, a revocat brusc statutul legal al mii de studenți internaționali, inclusiv unii a căror singură interacțiune cu legea a fost o amendă de circulație. Ulterior, Guvernul a suspendat noile programări pentru vize de student, introducînd un proces de verificare a conturilor de social media ale aplicanților. De asemenea, Guvernul din SUA a încercat să deporteze studenți străini implicați în activism pro-palestinian.

Printre destinațiile favorite pentru studenții internaționali se află Marea Britanie, despre care consultanții în admitere spun că este considerată cea mai primitoare dintre cele patru mari destinații tradiționale de limbă engleză din învățămîntul superior - SUA, Marea Britanie, Canada și Australia. După scăderea de anul trecut, numărul de aplicații internaționale pentru studii universitare de licență în Regatul Unit a crescut cu 2,2% în această Toamnă, arată cifrele oficiale. Un număr record de aplicații a venit din China, în creștere cu 10% față de anul precedent.

Cererea studenților chinezi pentru locuri universitare în Hong Kong, Singapore și Malaezia a crescut rapid, a declarat Will Kwong, director general al AAS Education, o firmă de consultanță din Hong Kong. Multe universități occidentale au campusuri offshore acolo, care sunt mai accesibile decît în SUA sau Marea Britanie.

De altfel, țări precum Emiratele Arabe Unite au investit masiv în atragerea studenților internaționali prin parteneriate cu universități din alte țări pentru a găzdui campusuri filiale. Aceste aranjamente ar putea fi atractive pentru studenții care se tem că li se va refuza accesul în SUA. Datele care arată amploarea restricțiilor nu vor fi disponibile pînă în Toamnă, dar e cert că numărul de studenții internaționali din SUA va scădea, a spus Mike Henniger, CEO al Illume Student Advisory Services, o firmă de consultanță care lucrează cu colegii din SUA, Canada și Europa.

„Brandul american a avut de suferit masiv, iar Marea Britanie este cea care beneficiază”, a spus el.