Trump a somat Iranul să încheie un acord nuclear, altfel următorul atac va fi mult mai grav

Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat Iranul, Miercuri, să se aşeze la masa negocierilor şi să încheie un acord privind armele nucleare, altfel următorul atac al SUA va fi mult mai grav, relatează Reuters. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masa negocierilor şi va negocia un acord corect şi echitabil - FĂRĂ ARME NUCLEARE - care să fie benefic pentru toate părţile. Timpul se scurge, este cu adevărat esenţial!”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Preşedintele republican al SUA, care în timpul primului său mandat la Casa Albă s-a retras din acordul nuclear încheiat în 2015 între puterile mondiale şi Teheran, a reamintit că ultima sa avertizare către Iran a fost urmată de un atac militar, în Iunie anul trecut. „Următorul atac va fi mult mai grav! Nu lăsaţi să se întîmple din nou”, a îndemnat Trump Iranul. El a repetat, de asemenea, că o „armadă” americană se îndreaptă spre Republica Islamică.

Trump a spus că o forţă navală americană condusă de portavionul USS Abraham Lincoln se apropie de Iran. Doi oficiali americani au declarat Luni, pentru Reuters, că Lincoln şi navele de război de sprijin au ajuns deja în Orientul Mijlociu. Navele de război au început să se deplaseze din regiunea Asia-Pacific săptămîna trecută, pe fondul tensiunilor crescînde dintre SUA şi Iran, după represiunea sîngeroasă a protestelor din Iran de către autorităţile clericale în ultimele săptămîni.

După ce Trump a ameninţat că ”ceasul ticăie” şi evocă dosarul nuclear, Iranul ameninţă să răspundă ”cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american

Iranul ameninţă să răspundă ”cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat Miercuri că ”ceasul ticăie” înaintea unui atac în Iran, zguduit de o vastă contestare a regimului, reprimată în sînge, relatează AFP, potrivit News.ro. Donald Trump, care a agitat în mai multe rînduri ameninţarea unei intervenţii militare împotriva reprimării sîngeroase a manifestanţilor în Ianuarie, evocă de această dată, în acest mesaj postat pe reţeaua sa, Truth Social, dosarul nuclear iranian. ”Să sperăm că Iranul va accepta rapid să se aşeze la masă şi să negocieze un acord drept şi corect - FĂRĂ ARME NUCLEARE”, scrie el, ameninţînd Teheranul cu un atac ”cu mult mai rău” decît atacurile americane vizînd instalaţii nucleare iraniene din iunie. ”Teheranul va răspunde cum n-a mai făcut-o niciodată în cazul unui atac american”, a reacţionat Miercuri pe X Misiunea iraniană la ONU. ”Iranul este pregătit de un dialog bazat pe respect şi interese reciproce, dar, dacă este împins, el se va apăra şi va răspunde cum n-a mai făcut-o nicodată”, se arată în acest mesaj. Mai devreme, şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, i-a îndemnat pe americani, dacă vor să angajeze negocieri, ”să înceteze cu ameninţările, cererile excesive”. ”Să faci diplomaţie şi să formulezi în acelaşi timp ameninţări militare nu poate fi nici eficient şi nici util”, a declarat el la televiziune, dînd asigurări că Teheranul ”nu a căutat să negocieze”.

Apel făcut de Franţa, Groenlanda şi Danemarca: ”O trezire strategică a Europei, o reînarmare a Europei şi o consolidare a NATO în Arctica”

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierii Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi Danemarcei, Mette Frederiksen, şi-au exprimat Miercuri, la Paris, unde s-au întîlnit la o masă de lucru, solidaritatea împotriva ambiţiei preşedintelui american Donald Trump de a dobîndi insula arctică, într-un ”apel la o trezire strategică a Europei, la o reînarmare a Europei şi o creştere a rolului NATO în Arctica”, relatează AFP. ”O încleştare recentă cu Statele Unite privind Groenlanda este un apel la o trezire strategică a întregii Europe”, a declarat preşedintele francez, flancat de liderii Danemarcei şi teritoriului autonom danez. El a reiterat, în faţa liderilor danez şi groenlandez, ”solidaritatea Franţei şi ataşamentul faţă de suveranitatea şi integritatea lor teritorială”.

”Franţa va continua să apere aceste principii, conform Chartei ONU”, a adăugat el. El şi-a exprimat susţinerea faţă de un ”angajament sporit al NATO în Arctica, la care Parisul este pregătit să ia parte”. ”Vă mulţumesc pentru susţinerea foarte fermă, vă mulţumesc pentru că apăraţi valorile fundamentale pe care le împărtăşim şi pe care nu le putem încălca”, i-a răspuns Mette Frederiksen. Ea a salutat ”contribuţia foarte concretă a Franţei în consolidarea securităţii artice”. Şefa Guvernului danez a îndemnat Europa, anterior, într-o conferinţă de presă, la Paris, ”să facă mai mult decît ceea ce se spune în mod public în acest moment”, pentru a se reînarma  în contextul în care lipsuri militare europene uriaşe slăbesc în mod structural Bătrînul Continent în relaţia sa diplomatică cu Statele Unite. ”Cel mai important lucru de făcut este se ne reînarmăm”, a subliniat Mette Frederiksen. ”Nu pînă în 2035, aşa cum a decis NATO (...). Regret s-o spun, ar fi prea tîrziu”, a insistat ea. Premierul danez se referă la obiectivul stabilit de către statele membre NATO de creştere pînă la 5% din PIB a cheltuielilor cu apărarea şi securitatea pînă în 2025. ”NATO ar trebui să joace un rol mult mai important în regiunea Arctică şi în Marele Nord, inclusiv în Groenlanda, în jurul Groenlandei”, a subliniat premierul danez. Premierul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, a mulţumit Franţei, căreia-i sunt recunoscători, atît el, cît şi poporul său, pentru susţinerea Groenlandei. ”Aţi fost alături de noi într-o situaţie extrem de dificilă (...). În Groenlanda, noi nu uităm”, a declarat el.

Într-o audiere în Congres, Marco Rubio a anunţat o prezenţă diplomatică permanentă americană în Venezuela, într-un viitor apropiat

Secretarul de Stat american Marco Rubio a estimat, Miercuri, că întrevede o prezenţă diplomatică americană permanentă în Venezuela, într-un ”viitor apropiat”, la cîteva săptămîni după capturarea lui Nicolas Maduro, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Avem o echipă la faţa locului care eveluează situaţia şi credem că putem deschide o reprezentanţă diplomatică americană într-un viitor apropiat, care ne va permită să obţinem informaţii în timp real şi să interacţionăm”, a declarat într-o audiere, într-o Comisie, în Congres, şeful diplomaţiei americane.

Gruparea Hamas este pregătită de un transfer complet al guvernării Comitetului Naţional cît mai cutînd posibil

Hamasul este pregătită de un ”transfer complet al guvernării Fîşiei Gaza cît mai curînd posibil”, a anunţat Miercuri un purtător de cuvînt al mişcării islamiste palestiniene, insistînd asupra unei redeschideri totale a postului de frontieră de la Rafah, către Egipt, ”fără oprelişti israeliene”, relatează AFP. ”Protocoale au fost pregătite, dosarele au fost finalizate, iar Comitetele sunt însărcinate cu operaţiunea (...), pentru ca să avem un transfer complet al guvernării Fşiei Gaza în toate domeniile”, Comitetului Naţional de Administrare a Fşiei Gaza înfiinţat în cadrul planului american de oprire a războiului, a declarat, pentru AFP, un purtător de cuvînt al Gamas, Hazem Qassem. Însă, în acest sens, este necesar ca membrii Comitetului să poată intra în Fîşia Gaza, subliniază Qassem. El cere o redeschidere completă, în ambele sensuri, şi ”fără oprelişti israeliene” a postului de trecerea frontierei de la Rafah, situat în Sudul Fîşiei Gaza, la frontiera cu Egiptul.

Presa străină este dezamăgită de Justiţia israeliană deoarece Gaza rămîne închisă jurnaliştilor

Asociaţia Presei Străine (FPA) din Ierusalim şi-a exprimat, Miercuri, profunda dezamăgire faţă de noua absenţă a unei decizii a Curţii Supreme israeliene cu privire la cererea sa de a permite accesul liber al jurnaliştilor în Gaza. ”FPA este profund dezamăgită de faptul că Curtea Supremă israeliană a amînat încă o dată decizia”, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Marţi, Curtea a refuzat din nou să se pronunţe asupra cererii FPA şi a solicitat Guvernului israelian să o ţină la curent cu situaţia pînă la 31 Martie 2026. FPA consideră „îngrijorător faptul că Curtea pare să fi fost influenţată de argumentele de securitate clasificate ale statului, prezentate judecătorilor în şedinţă secretă”, în absenţa avocaţilor asociaţiei. FPA îndeamnă Curtea „să-şi revizuiască decizia”, subliniind „urgenţa unui acces liber şi independent în Gaza”. „Acest proces secret nu ne oferă nici o posibilitate de a respinge aceste argumente şi deschide calea către continuarea închiderii arbitrare şi pe termen nedeterminat a Gazei pentru jurnaliştii străini”, adaugă FPA. De la începutul războiului din Gaza, declanşat de atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas la 7 Octombrie 2023, autorităţile israeliene interzic accesul jurnaliştilor în Fîşia Gaza, invocînd motive de securitate. Doar cîteva zeci de jurnalişti au fost autorizaţi să intre ocazional pe teritoriul fîşiei, sub escortă. FPA reprezintă cîteva sute de jurnalişti care acoperă Israelul şi Teritoriile Palestiniene pentru mass-media străină. Un jurnalist al AFP face parte din Consiliul său de Administraţie.bAsociaţia a sesizat Curtea Supremă israeliană în 2024 pentru a obţine accesul liber al jurnaliştilor. Reprezentanţii Guvernului şi ai Armatei au continuat să susţină că nu sunt îndeplinite condiţiile de securitate pentru a permite jurnaliştilor să se deplaseze în Gaza, chiar şi în condiţiile fragilei încetări a focului în vigoare din 10 Octombrie.

Premierul groenlandez a invocat „liniile roşii” pentru negocierile cu Washingtonul

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a avertizat că valorile democratice şi integritatea teritorială vor ghida negocierile ţării sale cu Statele Unite cu privire la orice acord viitor referitor la insula arctică, relatează POLITICO. „Avem cîteva linii roşii pe care nu le putem depăşi, dar, din perspectiva Groenlandei, vom încerca să ajungem la un fel de acord”, a declarat el, la Paris, alături de prim-ministrul danez Mette Frederiksen. „Colaborăm cu SUA de mulţi ani”, a subliniat premierul groenlandez. Tensiunile dintre Europa şi SUA s-au mai calmat după ce preşedintele Donald Trump a părut să renunţe la ameninţările sale de a prelua controlul asupra teritoriului danez autonom. În schimb, el a declarat că a convenit asupra unui cadru pentru a ajunge la un acord cu Groenlanda atunci cînd a discutat, săptămîna trecută, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Elveţia. „Danemarca este un stat suveran şi una dintre cele mai fundamentale reguli şi valori democratice este respectarea integrităţii teritoriale”, a declarat, la rîndul său, Mette Frederiksen, într-o conferinţă susţinută la Institutul Sciences Po din Paris. „Şi, pe lîngă asta, nu ameninţi un aliat”, a adăugat ea. Nielsen a prezentat o imagine sumbră a perspectivei groenlandeze în legătură cu negocierile cu SUA. „Suntem sub presiune, o presiune serioasă, ca lideri ai Groenlandei, trebuie să avem de-a face cu oameni care sunt speriaţi şi îngroziţi”, a spus el. „Imaginaţi-vă că trăiţi în pace, că sunteţi un partener loial, loial alianţei şi apoi unii dintre partenerii voştri vorbesc despre a lua, a dobîndi şi nu exclud posibilitatea de a recurge la arme”, a arătat el. Frederiksen a avertizat, de asemenea, că europenii trebuie să privească dincolo de Groenlanda şi să ia în considerare imaginea de ansamblu a relaţiei în schimbare a Washingtonului cu continentul. „Ordinea mondială aşa cum o cunoaştem noi s-a sfîrşit şi nu cred că se va mai întoarce”, a spus ea la Science Po, potrivit The Guardian.

Un studiu american concluzionează că războiul din Ucraina ar fi făcut aproape 2 milioane de victime militare începînd din 2022

Numărul soldaţilor ruşi şi ucraineni ucişi, răniţi sau dispăruţi în aproape patru ani de război ar putea ajunge la 2 milioane pînă în Primăvara acestui an, potrivit unui studiu, întrucît invazia Moscovei nu dă semne de încetinire, relatează The Guardian. Un raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington estimează că Rusia a avut aproximativ 1,2 milioane de victime, inclusiv 325.000 de morţi, în timp ce aproape 600.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, răniţi sau au dispărut. De cînd Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă din Ucraina, nici una dintre părţi nu a dezvăluit public cifrele complete ale victimelor, tratînd amploarea pierderilor ca pe un secret de stat bine păzit. Miercuri, Kremlinul a respins raportul CSIS ca fiind „nefiabil” şi a insistat că numai Ministerul rus al Apărării are autoritatea de a publica cifre privind victimele ruse. Estimările CSIS se bazează pe interviuri cu oficiali occidentali şi ucraineni şi pe date colectate de publicaţia independentă rusă Mediazona şi de serviciul rus al BBC. Din orice perspectivă istorică, pierderile sunt extraordinare. Think tank-ul a remarcat că numărul victimelor ruseşti pe cîmpul de luptă din Ucraina a fost „de peste 17 ori mai mare decît pierderile sovietice din Afganistan în anii 1980, de 11 ori mai mare decît în timpul primului şi al celui de-al doilea război cecen şi de peste cinci ori mai mare decît toate războaiele ruseşti şi sovietice combinate de la A Doilea Război Mondial încoace”. Studiul arată că pierderile ruseşti sunt estimate a depăşi pierderile ucrainene cu un raport de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Dar cifrele prezintă o imagine sumbră şi pentru Ucraina, a cărei populaţie este mult mai mică şi a cărei capacitate de a absorbi pierderi prelungite şi de a mobiliza trupe este mult mai limitată. În ciuda numărului mare de victime de ambele părţi, cîştigurile teritoriale ale Rusiei au rămas marginale. CSIS a constatat că, din 2024, forţele ruse au avansat cu o viteză medie de doar 15-70 de metri pe zi în timpul celor mai importante ofensive ale lor, „mai lent decît aproape orice campanie ofensivă majoră din războiul modern”.

Marco Rubio a spus că SUA ar putea participa la noile negocieri dintre Moscova și Kiev

Statele Unite ar putea participa săptămîna aceasta la noile negocieri dintre Moscova și Kiev, problema controlului asupra teritoriilor din Estul Ucrainei rămînînd principalul punct de dispută, a declarat Miercuri secretarul de stat american Marco Rubio, relatează AFP. Delegațiile ucraineană și rusă s-au întîlnit, săptămîna trecută, la Abu Dhabi, acestea fiind primele negocieri directe cunoscute între Moscova și Kiev privind planul SUA de a rezolva conflictul, declanșat de ofensiva lansată de Rusia împotriva Ucrainei în Februarie 2022. ”Ele (delegațiile) ar urma să aibă noi discuții în această săptămînă”, a declarat Rubio în fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, adăugînd că ”Statele Unite ar putea fi prezente”. El a precizat însă că participarea americană va fi la un nivel mai scăzut decît săptămîna trecută, cînd Steve Witkoff, negociatorul lui Donald Trump, și ginerele președintelui, Jared Kushner, s-au alăturat discuțiilor. Rubio a sugerat că s-a ajuns deja la un acord privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, o cerere cheie a Kievului înainte de orice concesii, după aproape patru ani de invazie rusă. ”Rămîne o problemă nerezolvată, pe care o cunoașteți cu toții, și anume revendicarea teritorială asupra Donețk”, a spus Rubio, referindu-se la regiunea din Estul Ucrainei revendicată de Moscova. ”Știu că se depun eforturi active pentru a se vedea dacă opiniile ambelor părți cu privire la această problema pot fi puse de acord. Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit”, a spus el. Rubio a recunoscut, de asemenea, că problema va fi foarte dificilă, în special pentru Ucraina.