Pentru combaterea declinului demografic, Ucraina permite cetățenia multiplă

Parlamentul de la Kieva adoptat Miercuri o lege care le permite ucrainenilor să deţină şi cetăţenia altor ţări, informează Agenția Reuters, potrivit Agerpres. Agenţia apreciază că decizia este o încercare de a combate criza demografică agravată de războiul cu Rusia.

Ministrul Unităţii, Oleksi Cernişov, a comentat, pe Facebook, după votul în Legislativ, că a fost "un pas important pentru menţinerea şi refacerea legăturilor cu milioane de ucraineni din întreaga lume". Conform estimărilor unor oficiali guvernamentali, diaspora ucraineană numără circa 25 de milioane de oameni, raportat la o populaţie naţională redusă la 32 de milioane, de la 52 de milioane în 1991, cînd Ucraina a devenit independentă în urma dezmembrării Uniunii Sovietice. Anterior, legea ucraineană nu recunoştea cetăţenia dublă sau multiplă.

Problema a devenit mai presantă după invazia Rusiei în Ucraina, în Februarie 2022. Războiul a accelerat declinul demografic care se manifesta deja de mai mulţi ani. După valurile de emigraţie în căutare de muncă din primii ani ai deceniului 1990, milioane de cetăţeni au fugit recent din cauza luptelor. Datele arată că în Europa trăiesc acum cinci milioane de ucraineni. Parlamentarii afirmă că noua lege va simplifica procedurile pentru copiii născuţi în străinătate din părinţi ucraineni, precum şi pentru ucrainenii care obţin cetăţenia prin căsătorie, va facilita, de asemenea, obţinerea cetăţeniei pentru cei care luptă pe frontul cu Rusia. Guvernul de la Kiev urmează să prezinte o listă de ţări a căror cetăţenie este acceptată simultan cu cea ucraineană.

Actul normativ nu interzice direct cetăţenilor ruşi să obţină şi cetăţenia ucraineană, însă Guvernul este abilitat să implementeze restricţii legate de agresiunea armată împotriva Ucrainei. Străinii care doresc să devină cetăţeni ucraineni trebuie să treacă un test de limba ucraineană şi de cunoştinţe despre istoria şi Constituţia Ucrainei.

Erdogan consideră că Iranul are dreptul legitim de a se apăra în faţa atacurilor israeliene

Preşedintele turc Recept Tayyip Erdogan a declarat, Miercuri, că Iranul are dreptul legitim de a se apăra în faţa campaniei de bombardamente în curs lansată de Israel, informează AFP, conform Agerpres.

"Acesta este un drept foarte natural, legitim şi legal pentru Iran de a se apăra contra brutalităţii şi terorismului statului Israel", a declarat liderul turc, la o zi după ce l-a calificat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii din regiune. Marţi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu emirul Qatarului, Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că este "cea mai mare ameninţare" pentru Orientul Mijlociu. Preşedintele Erdogan a adăugat că "va continua eforturile pentru a pune capăt spiralei violenţelor" şi că Netanyahu "a demonstrat din nou că reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii în regiune". Preşedintele turc a acuzat Israelul că "pune în pericol securitatea întregii regiuni" şi în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Vladimir Putin, Luni.

României i se cere să respecte reglementările privind licențele colective extinse ale drepturilor de autor

Comisia Europeană a decis, Miercuri, să emită un aviz motivat către România pentru că nu a respectat anumite reglementări UE ale Directivei 2001/29/EC de armonizare a anumitor aspecte privind dreptul de autor și drepturile conexe în societatea informațională, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Reglementările sunt legate de sistemul colectiv extins de acordare de licențe pentru dreptul de a comunica publicului lucrările muzicale. După trimiterea primei scrisori de punere în întîrziere prin care se cere României să-și modifice legislația în linie cu cadrul UE aplicabil dreptului de autor, România a amendat legislația, dar conform analizei Comisiei, amendamentele nu rezolvă deplin problema semnalată, astfel încît a fost trimisă României o scrisoare suplimentară de punere în întîrziere. Totuși, Executivul comunitar este în continuare îngrijorat în privința compatibilității legii românești privind dreptul de autor cu legislația UE, în condițiile în care sfera largă a sistemului colectiv extins de acordare de licențe în România afectează drepturile exclusive ale autorilor de comunicare publică.

În consecință, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întîrziere României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz, se arată în comunicat. 

Curtea Supremă a SUA a autorizat o interdicție a accesului minorilor la tratamente de tranziție de gen

Curtea Supremă majoritar conservatoare a Statelor Unite a autorizat o lege a statului Tennessee (Sud) care le interzice minorilor transsexuali accesul la tratamente de tranziţie, un subiect de tensiuni puternice în societatea americană, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Cu o majoritate de şase voturi la trei, ale judecătorilor conservatori împotriva celor ale progresiștilor, Curtea stabileşte că această lege nu are un caracter discriminator, aşa cum acuză reclamanţii, şi că se supune voinţei ”poporului, reprezentanților aleşi ai acestuia şi procesului democratic”.

Această hotărîre ar putea avea consecinţe grele, în contextul în care jumătate dintre statele americane au interzis tratamentele minorilor care nu se recunosc în genul de la naștere.

Guvernul Franței va modifica legislația pentru a permite interceptarea ambarcațiunilor cu migranți

Guvernul francez anunță o revizuire a legislației maritime pentru a intercepta mai devreme ambarcațiunile cu migranți care încearcă să traverseze Canalul Mînecii spre Regatul Unit, informează Politico, potrivit news.ro

Ministerul de Interne al Franței a precizat că noile măsuri vor permite intervenția autorităților maritime pînă la 300 de metri de țărm, indiferent dacă ambarcațiunea se află în pericol iminent sau nu. În prezent, intervențiile sunt permise doar în situații de urgență. Modificările au loc în contextul în care oficiali britanici, inclusiv ministrul de Interne Yvette Cooper, au solicitat acțiuni mai ferme din partea Franței pentru a limita migrația ilegală. Potrivit autorităților franceze, numărul migranților care traversează Canalul Mînecii a crescut cu 42% față de anul 2024, în principal din cauza condițiilor meteorologice favorabile și a adaptării metodelor folosite de rețelele de trafic de persoane.

Ministerul francez a mai menționat că, deși nu s-a înregistrat o creștere a numărului total de ambarcațiuni, media pasagerilor per ambarcațiune a crescut. Măsurile vin în completarea cooperării bilaterale existente în domeniul combaterii migrației neregulamentare. Subiectul migrației este așteptat să fie dezbătut în cadrul viitoarei vizite de stat a președintelui Emmanuel Macron în Regatul Unit, programată pentru luna Iulie.

Armata rusă își sporește prezența la granița cu Finlanda

Rusia îşi sporeşte prezenţa militară de-a lungul frontierei cu Finlanda la doi ani după ce această ţară nordică a aderat la NATO, a raportat compania media de stat finlandeză Yle, pe baza unor imagini satelitare obţinute recent, informează dpa, potrivit Agerpres.

Imaginile arată lucrări de construcţie la o garnizoană pentru o brigadă de artilerie la Kandalakşa, în regiunea Murmansk, conform sursei citate, care a spus că acesta reprezintă primul semn clar al unei creşteri permanente a numărului de trupe în apropierea frontierei. Autorităţile locale din Murmansk au spus că se construieşte un nou oraş militar şi că blocurile de locuinţe vechi sunt renovate în acest oraş situat la aproximativ 150 de kilometri de frontiera cu Finlanda. Conform Yle, imaginile indică modificări şi la alte baze militare ruseşti aflate în apropierea frontierei.

Recent, postul public de televiziune suedez SVT a evaluat imagini satelitare ce arată lucrări de modernizare în Rusia, în apropierea frontierei cu Finlanda. Astfel, se raportează că Armata rusă a ridicat trei depozite la Petrozavodsk, la aproximativ 175 de kilometri de frontieră, fiecare avînd spaţiu pentru pînă la 50 de vehicule blindate. De asemenea, un cort de tabără pentru mii de soldaţi a fost ridicat la baza Kamenka, în timp ce baza aeriană Severomorsk-2, care a fost închisă în 1998, este în curs de renovare. Activităţile ruseşti nu pot fi, totuşi, comparate cu pregătirile pentru invadarea Ucrainei din Februarie 2022, notează dpa. Citînd surse NATO, New York Times a raportat recent că activitatea militară înregistrată în această zonă nu poate fi comparată cu cea de dinaintea invaziei ruse.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Finlanda şi Suedia să îşi depună candidatura în 2022 pentru a se alătura NATO, după decenii de neutralitate. Finlanda împarte cu Rusia o frontieră cu o lungime de aproximativ 1.340 de kilometri, cea mai lungă frontieră a unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

UE este potrivnică schimbării de regim în Iran: ”Diplomația e singura cale”

Uniunea Europeană (UE) a subliniat că o schimbare de regim în Iran nu face parte din poziţia sa comună cu privire la conflictul din regiune şi a insistat că diplomaţia este cea care ar trebui să prevaleze pentru a se obţine o pace durabilă, iar nu acţiunea militară, informează EFE, transmite Stiripesurse.ro. "Să fim clari, schimbarea de regim nu face parte din poziţia convenită de UE", a subliniat un purtător de cuvînt al şefei diplomaţiei europene, Kaja Kallas.

Purtătorul de cuvînt, Anouar El Anouni, a răspuns astfel unei întrebări despre poziţia UE faţă de o posibilă schimbare de regim la Teheran în cazul în care Statele Unite ar ajunge să se implice în conflictul dintre Israel şi Iran, iar conducătorul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi ucis. Anouni a asigurat că UE este angajată într-o "abordare politică globală faţă de Iran pentru a trata toate problemele care ne îngrijorează şi ţinînd cont de toate opţiunile pe care le avem la dispoziţie, inclusiv sancţiuni".

"De aceea, abordarea noastră este critică atunci cînd este necesar şi dispusă să se implice atunci cînd interesele se aliniază", a explicat el. La întrebarea dacă UE crede că Iranul trebuie să se supună necondiţionat, aşa cum a sugerat Washingtonul, purtătorul de cuvînt a subliniat că "diplomaţia trebuie să prevaleze, iar securitatea durabilă se construieşte prin diplomaţie şi nu prin acţiune militară". În plus, a subliniat că UE a cerut "ambelor părţi să respecte dreptul internațional" şi a reamintit că Kaja Kallas este în contact strîns şi se coordonează cu interlocutorii săi, care includ atît Israelul cît şi Iranul, precum şi Statele Unite, şi că "se activează şi se deschid toate canalele necesare" pentru comunicare.

Astfel, poziţia statelor membre UE constă în transmiterea de mesaje de dezescaladare şi apeluri la reţinere, precum şi de respectare a dreptului internaţional, a subliniat El Anouni, care a a subliniat că Europa "a fost întotdeauna clară în legătură cu faptul că Iranul nu trebuie să dezvolte sau să se doteze cu arme nucleare. În timp ce am îndemnat continuu Iranul să oprească escaladarea nucleară, Iranul a dezvoltat capacitatea sa nucleară cu nerespectarea angajamentelor sale în temeiul Tratatului de Neproliferare".

În acest context, a reamintit că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat, săptămîna trecută, că Iranul nu şi-a respectat angajamentele, ceea ce reprezintă "o ameninţare nu doar pentru Israel, ci şi pentru regiune", a subliniat Anouar El Anouni.

”Nu e momentul ca Putin să facă pe mediatorul între Iran și Israel”, a afirmat Trump

Președintele american Donald Trump a declarat, Miercuri, că omologul său rus Vladimir Putin ar trebui să se ocupe mai întîi de soluționarea negociată a războiului Rusiei cu Ucraina înainte de a-și oferi serviciile de mediator în conflictul dintre Israel și Iran, după ce Rusia a propus o mediere în acest conflict declanșat de bombardamentele israeliene asupra instalațiilor nucleare și militare iraniene, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”El a propus să facă pe mediatorul. I-am spus: fă-mi o favoare, fii mediator pentru tine însuți! Să ne ocupăm de mediere pentru Rusia mai întîi! Ok? Te poți ocupa de asta (conflictul din Orientul Mijlociu) mai tîrziu”, a spus Trump în declarații acordate presei la Casa Albă.

Kremlinul, însă, a pus la îndoială data anunțată de Donald Trump pentru conversație, adică Marți. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări agenției oficiale de presă TASS că președintele american ”a vorbit metaforic”: ”Viața este atît de agitată în momentul de față încît zilele se confundă”. O conversație între cei doi lideri, confirmată de ambele părți, a avut loc Sîmbătă. Donald Trump, menționînd că Vladimir Putin l-a sunat pentru a-i ura la mulți ani la împlinirea a 79 de ani, a făcut cunoscută atunci oferta de mediere a președintelui rus.

Putin consideră că reînarmarea NATO nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, Joi, că reînarmarea NATO nu reprezintă o „ameninţare” pentru Rusia deoarece, în opinia sa, ţara sa dispune de „capacităţile de apărare” necesare pentru a face faţă acesteia, scrie AFP, potrivit News.Ro.

Alianţa Atlantică, care urmează să organizeze un summit săptămîna viitoare la Haga, face presiuni asupra membrilor săi pentru a-şi creşte cheltuielile de securitate în contextul conflictului din Ucraina. Dar, a spus Putin, ”nu vedem nici o reînarmare din partea NATO ca pe o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse, deoarece suntem autosuficienţi în materie de securitate”. "Ne îmbunătăţim în mod constant forţele armate şi capacităţile de apărare", a adăugat el în cursul unui schimb de opinii cu reprezentanţi ai agenţiilor de presă străine, printre care AFP, la Sankt Petersburg (Nord-Vest).

Vladimir Putin a admis că o creştere a cheltuielilor NATO ar crea provocări „specifice” pentru Rusia, dar a declarat că aceasta nu are „nici un sens” pentru membrii NATO. "Vom contracara orice ameninţare care apare. Nu există nici o îndoială cu privire la acest lucru", a adăugat el. Liderul rus a descris ofensiva pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 ca parte a unui conflict mai larg între Rusia şi NATO, pe care l-a văzut ca pe o ameninţare „existenţială”. Kievul, la rîndul său, solicită garanţii de securitate din partea Alianţei atlantice înainte de orice acord de încetare a luptelor.

Înainte de summitul NATO, Emmanuel Macron întreprinde Luni și Marți o vizită în Norvegia

Președintele francez Emmanuel Macron va întreprinde, Luni și Marți, o vizită oficială în Norvegia pentru a întări cooperarea între cele două țări în special în materie de apărare, înainte de a participa la summitul NATO, a anunțat Joi Palatul Elysee, informează AFP, potrivit Agerpres.

Pentru această primă vizită a unui șef de stat francez în țara nordică după 1984, cele două state ''vor ridica relația lor la rangul de parteneriat strategic, cu semnarea unui acord menit să structureze și să consolideze cooperările deja substanțiale în materie de securitate și de apărare, de competitivitate, de inovație și de tehnologii avansate, de tranziție energetică și ecologică'', a subliniat Președinția franceză. ''Vizita va sublinia angajamentul continuu al Franței în regiunea nordică și arctică, în special în materie de securitate'', a adăugat Președinția, după o etapă de cîteva ore în Groenlanda, teritoriu autonom danez, unde Emmanuel Macron a exprimat Duminică ''solidaritatea europeană'' în fața ambițiilor SUA conduse de Donald Trump. Nu în ultimul rînd, deplasarea în Norvegia, țară membră a NATO, dar și a Uniunii Europene, va constitui ''ocazia de a reafirma poziția europeană în fața conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu''.

Emmanuel Macron urmează apoi să participe, Marți și Miercuri, la summitul Alianței atlantice la Haga, în Țările de Jos.