Trump: ”Mulţi canadieni doresc ca ţara lor, Canada, să devină al 51-lea stat al SUA”

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a evocat din nou, Miercuri, pe reţelele sociale, ideea de a face din Canada al 51-lea stat al Statelor Unite, spunînd că este o "idee excelentă", într-un moment în care vecinul nordic se află în plină criză politică, transmite AFP.

”Canadienii ar economisi masiv în ce priveşte impozitele şi protecţia militară. Cred că este o excelentă idee. Al 51-lea stat!!!", a scris Trump pe platforma sa Truth Social. "Mulţi canadieni doresc ca ţara lor, Canada, să devină al 51-lea stat al SUA”, a mai afirmat el.

AFP menţionează că un sondaj realizat săptămîna trecută de institutul Leger a arătat că 13% dintre canadieni ar dori ca ţara lor să devină un stat al SUA.

Donald Trump a făcut prima sa remarcă despre "al 51-lea stat" cu prilejul unei cine cu premierul canadian, Justin Trudeau, la sfîrşitul lunii Noiembrie. Cu acea ocazie, el a glumit spunînd că, în situaţia în care nu poate supravieţui taxelor vamale americane de 25%, Canada ar putea deveni al 51-lea stat american, a transmis postul Fox News.

De atunci, Trump l-a calificat de mai multe ori în mesajele sale pe Trudeau drept "guvernator", titlu care în SUA îl desemnează pe şeful Executivului unui stat federal.

Mesajele au fost foarte rău primite de clasa politică din Canada, care a văzut în ele o umilire sau chiar o ameninţare din partea SUA. Aceasta îi îngrijorează cu atît mai mult pe canadieni cu cît ţara este în plină criză politică după demisia surprinzătoare a numărului doi din Guvern, Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru de Finanţe, din cauza unor divergenţe cu premierul Trudeau referitoare la modul de a gestiona războiul economic ce se profilează cu puternicul aliat american.

Intenţia preşedintelui ales al SUA de a majora la 25% taxele vamale pentru importurile din ţările vecine, Mexic şi Canada, a creat o undă de şoc în Canada, al cărei prim partener comercial sunt Statele Unite, unde ajung 75% din exporturile sale.
În ce priveşte locurile de muncă, aproape două milioane de canadieni depind de exporturi, dintr-o populaţie de 41 milioane de locuitori.

Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe, este convins că Moscova poate lucra cu Administraţia Trump

Rusia, cu siguranţă, poate lucra cu Administraţia Donald Trump, după ce preşedintele ales al SUA va prelua, luna viitoare, mandatul la Casa Albă, a declarat, Miercuri, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, relatează Reuters.

Riabkov a reiterat acuzaţiile Moscovei potrivit cărora acţiunile "imprudente" ale Occidentului au crescut riscul unui război nuclear şi a descris securitatea globală ca fiind deprimantă. Rusia, a spus el, vrea să reducă potenţialul de conflict.

"Gestionarea acestei crize şi ajungerea pe un teren mai puţin instabil decît acum ar trebui puse pe agenda unor ipotetice discuţii cu americanii", a spus Riabkov, în cadrul unei mese rotunde.

"Este posibil să lucrăm cu Administraţia Trump? Cu siguranţă este posibil", a răspuns el, întrebat despre potenţialul cooperării cu noua Administraţie Trump.

Declaraţiile oficialului rus sunt cel mai recent semnal că Moscova, odată cu preluarea mandatului de preşedinte al SUA de către Donald Trump, speră într-o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale despre nivelul cărora Kremlinul a afirmat că, în prezent, sunt "sub zero".

Preşedintele Vladimir Putin a declarat, luna trecută, că merită atenţie declaraţiile lui Donald Trump despre încheierea războiului din Ucraina, despre care miliardarul american a afirmat, în repetate rînduri, că îi poate pune capăt foarte repede, însă fără a preciza cum.

Riabkov a spus, totodată, că doreşte să sublinieze faptul că pînă acum nu a avut loc nici un fel de contact între Rusia şi viitoarea echipă Trump. 

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat definitiv pentru corupţie şi trafic de influenţă

Curtea de Casaţie a Franţei, cea mai înaltă jurisdicţie franceză, a respins, Miercuri, recursul fostului preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, pentru corupţie şi trafic de influenţă, făcînd astfel definitivă condamnarea lui la un an de monitorizare cu ajutorul unei brăţări electronice, o premieră pentru un fost şef al statului francez, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Această pedeapsă, care fusese suspendată pînă la decizia Curţii de Casaţie, devine acum aplicabilă, astfel încît Sarkozy va fi convocat în faţa unui judecător care va stabili termenii purtării brăţării electronice.

Nicolas Sarkozy "se va conforma, evident, sancţiunii pronunţate care este de acum definitivă", a declarat, pentru AFP, avocatul său, Patrice Spinosi.

Însă, "în paralel, el va sesiza, în săptămînile următoare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), aşa cum este de acum în drept să o facă, pentru a obţine garantarea drepturilor pe care judecătorii francezi i-au negat-o", a adăugat avocatul.

Această condamnare definitivă pronunţată de Curtea de Casaţie intervine cu puţin înainte ca Sarkozy să compară, începînd din 6 Ianuarie şi timp de patru luni, la Paris, într-un caz de suspiciuni de finanţare libiană a campaniei sale prezidenţiale din 2007.

În dosarul tranşat Miercuri, Nicolas Sarkozy a fost condamnat în primă instanţă pe 1 Martie 2021, apoi în apel pe 17 Mai 2023, inclusiv la o interdicţie de 3 ani de a fi ales.
De fiecare dată, fostul preşedinte a fost găsit vinovat că a încheiat, în 2014, împreună cu avocatul său de atunci, Thierry Herzog, un "pact de corupţie" cu Gilbert Azibert, înalt magistrat la Curtea de Casaţie, în schimbul unui post onorific în Monaco.

Scopul era ca Azibert să transmită informaţii şi să încerce să influenţeze în cazul unui recurs formulat de Sarkozy în afacerea Bettencourt, de donaţii acordate partidului de dreapta UMP de către moştenitoarea grupului L'Oréal, Liliane Bettencourt (decedată în 2017), şi în care Justiţia a abandonat între timp urmărirea penală.
Clamîndu-şi încă de la început nevinovăţia, Sarkozy, Herzog şi Azibert au depus recursuri, asupra cărora s-a pronunţat Miercuri Curtea de Casaţie. În faţa acestei Curţi, care controlează aplicarea corectă a dreptului şi nu fondul dosarelor, avocaţii au contestat mai ales legalitatea ascultărilor aflate în centrul dosarului.

Avocatul Patrice Spinosi a invocat o hotărîre a CEDO de pe 16 Iunie 2016, argumentînd că "Nicolas Sarkozy nu poate fi condamnat penal pe baza unor discuţii pe care le-a avut cu avocatul său, întrucît acestea nu pot fi utilizate împotriva sa".

În 2025, Curtea de Casaţie se va pronunţa asupra contestaţiei lui Sarkozy la condamnarea sa la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare, pentru cheltuieli excesive în campania prezidenţială pierdută din 2012. 

ONU solicită organizarea de alegeri corecte şi libere în Siria, după perioada de tranziţie

Emisarul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, a cerut, Miercuri, la Damasc, organizarea de alegeri libere şi corecte, după perioada de tranziţie, insistînd asupra necesităţii unui ajutor umanitar imediat într-o ţară devastată după 13 ani de război, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Geir Pedersen a încheiat o misiune la Damasc, în timpul căreia s-a întîlnit, Duminică, cu liderul noilor autorităţi siriene, Abu Mohammad al-Jolani, pe numele său real Ahmed al-Shareh. "Cred că este important să spunem că există multă speranţă, că asistăm în prezent la începuturile unei noi Sirii", a spus emisarul ONU, într-o declaraţie pentru jurnalişti. ”O nouă Sirie (...) care va adopta o nouă Constituţie, care să garanteze un nou contract social pentru toţi sirienii şi care va organiza alegeri corecte şi libere, după perioada de tranziţie”, a mai spus el.

Emisarul ONU a subliniat importanţa de a avea "o tranziţie politică care să includă cel mai larg spectru al societăţii siriene şi al partidelor siriene".

O coaliţie de grupări rebele condusă de islamiştii din Hayat Tahrir al-Sham (HTS), al cărui lider este Jolani, a preluat puterea în Siria, pe 8 Decembrie, înlăturîndu-l de la putere pe preşedintele Bashar al-Assad, care a condus ţara timp de peste 20 de ani.

Coaliţia l-a numit pe Mohammad al-Bashir premier responsabil cu tranziţia, care a promis că va "garanta drepturile tuturor". Mandatul său de premier de tranziţie se va încheia pe 1 Martie.

Pedersen a recunoscut că "există stabilitate la Damasc, dar provocările persistă în alte zone". El a spus că "una dintre cele mai mari provocări este situaţia din Nord-Est", unde kurzii au stabilit zone autonome şi unde au loc lupte între forţele lor şi grupurile pro-turce.

Statele Unite au anunţat, Marţi, prelungirea unui armistiţiu, sub egida Washingtonului, între forţele dominate de kurzi şi grupările pro-turce din Manbij, o zonă majoritar arabă.

"Sunt foarte încîntat să constat că armistiţiul a fost prelungit şi pare să continue, dar noi sperăm să vedem o soluţie politică", a mai declarat emisarul ONU. 

Finlanda ia în calcul retragerea din Tratatul de la Ottawa care interzice utilizarea minelor antipersonal

Finlanda ia în considerare să se retragă dintr-un acord internaţional ce interzice minele antipersonal, din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, relatează Reuters.
Pentru retragerea ţării din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea, producerea şi transferul de mine antipersonal, este nevoie de sprijinul majorităţii în Parlamentul finlandez. Renunţarea la acest acord ar permite Armatei Finlandei să înceapă din nou să stocheze astfel de mine pentru prima dată de cînd ţara nordică, care este în prezent atît stat membru al NATO, cît şi al Uniunii Europene, a semnat tratatul în 2012.

"Am comandat o evaluare pentru a stabili dacă utilizarea minelor antipersonal este un factor de consolidare pentru apărarea Finlandei şi dacă ar trebui să avem capacitatea de a le folosi. Asta este dintr-o premisă defensivă", a declarat Hakkanen, pentru Reuters, într-un interviu telefonic.

Finlanda a distrus peste un milion de mine terestre după ce a devenit ultimul stat UE care a semnat tratatul, care a fost ratificat sau la care au aderat peste 160 de ţări, dar nu şi Rusia.

Finlanda, care are o graniţă comună de 1.300 km cu Rusia, s-a alăturat NATO anul trecut, într-o schimbare de politică declanşată de războiul din Ucraina, provocînd reacţia Moscovei, care a ameninţat cu "contramăsuri".

Minele antipersonal sunt concepute pentru a fi ascunse în pămînt şi pentru a se detona automat atunci cînd cineva calcă pe ele sau în apropierea lor. Astfel de mine ucid sau mutilează combatanţi şi civili deopotrivă şi rămîn adesea îngropate mult timp după încheierea conflictelor, reprezentînd un pericol persistent pentru civili.

Hakkanen a afirmat că Rusia foloseşte în mod activ minele antipersonal în războiul său împotriva Ucrainei şi, prin urmare, Finlanda trebuie să reevalueze importanţa lor pentru apărarea sa.

"Am examinat foarte atent, prin intermediul serviciilor de informaţii, modul în care Rusia operează în Ucraina, în special utilizarea pe scară largă a infanteriei şi utilizarea în masă a minelor", a spus Hakkanen. "Această problemă a infanteriei este un lucru care a argumentat faptul că merită să examinam utilizarea minelor antipersonal", a mai spus el.

Rusia acuză Ucraina că a lansat, în mod repetat, muniţii cu fosfor alb din drone

Rusia a declarat, Miercuri, că Ucraina a lansat, în mod repetat, muniţii cu fosfor alb din drone în Septembrie, dar Kievul a negat că ar fi folosit astfel de arme şi a spus că Moscova a fost cea care a utilizat substanţe chimice interzise pe cîmpul de luptă, relatează Reuters.

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că agenţiile de aplicare a legii au dovezi ale utilizării unor astfel de muniţii de către Ucraina, dar nu a oferit detalii. "Agenţiile de aplicare a legii din ţara noastră, împreună cu Ministerul rus al Apărării, au primit dovezi irefutabile ale utilizării repetate de muniţii cu fosfor alb aruncate din drone de către forţele armate ale Ucrainei în Septembrie", a spus Zaharova.

Ucraina, care a acuzat Rusia că foloseşte fosfor în război, a reacţionat spunînd că declaraţia lui Zaharova este falsă şi a acuzat Rusia că utilizează substanţe chimice interzise pe cîmpul de luptă. "Acuzaţiile ruseşti sunt false şi lipsite de sens", a afirmat purtătorul de cuvînt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tîhii, pentru Reuters, într-o declaraţie scrisă.

"Ucraina a fost întotdeauna şi continuă să fie un participant de încredere la regimurile multilaterale de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi respectă cu fidelitate obligaţiile internaţionale care decurg din dispoziţiile acestora", se mai arată în răspunsul Kievului.

UE ia în calcul reconsiderarea sancţiunile economice impuse Siriei

Uniunea Europeană ar putea lua în calcul ridicarea anumitor sancţiuni economice impuse Siriei, pentru a facilita reconstrucţia acestei ţări, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit DPA, scrie Agerpres. În faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, şefa Executivului comunitar a spus că UE intenţionează să sprijine reconstrucţia Siriei dacă noua conducere a ţării îşi respectă promisiunile asumate.

”Noua conducere de la Damasc trebuie să demonstreze că vorbele sunt transpuse în fapte, iar în acest caz UE ar trebui să-şi reconsidere sancţiunile economice impuse Siriei”, a spus Von der Leyen. ''Pentru a face asta, trebuie să vedem progrese reale pe calea spre un proces politic incluziv. Europa are influenţă în Siria şi ar trebui să o folosim astfel încît puterea să se întoarcă la poporul sirian'', a subliniat ea.

Sancţiunile UE împotriva Siriei au fost impuse prima dată în 2011, ca răspuns la reprimarea violentă a protestelor de către forţele regimului de la acea vreme condus de Bashar al-Assad. Ulterior, criza a degenerat, ajungîndu-se la un război civil sîngeros.
După sancţiunile îndreptate împotriva unor oficialităţi siriene, UE a introdus restricţii pentru a spori presiunile asupra fostului regim Assad, acuzat de încălcarea drepturilor omului. Aceste sancţiuni includ interdicţii de export dinspre UE către Siria pentru o gamă largă de produse, precum echipamente electrice şi electronice, kerosen, echipamente industriale pentru sectorul petrolier, dar şi interdicţii de import asupra ţiţeiului şi produselor petroliere venite din Siria.

Coaliţia care l-a înlăturat de la putere pe Bashar al-Assad a fost condusă de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), grupare aflată pe lista organizaţiilor teroriste a ONU. 

Miercuri, rușii au cucerit alte două localităţi în Ucraina, lîngă oraşul minier Kurahove

Moscova a revendicat, Miercuri, cucerirea altor două localităţi lîngă oraşul Kurahove, în Estul Ucrainei, unde forţele Kievului pierd teren în fiecare zi în faţa trupelor ruse mai numeroase şi mai bine înarmate, informează AFP. Ministerul Apărării rus a afirmat, într-un comunicat, că soldaţii săi au preluat controlul asupra localităţii Stari Terni şi Trudove, situate în apropiere de oraşul minier Kurahove, vizat de mai multe săptămîni de asalturi ruse.

Armata ucraineană, care înregistrează o acută lipsă de soldaţi şi de armament, este în defensivă de peste un an. Din Toamnă, forţele sale se retrag din ce în ce mai repede.
În afară de oraşele Pokrovsk şi Kupiansk, ruşii caută să ocupe Kurahove, situat în apropiere de un important zăcămînt de litiu, un mineral rar. În acest sector de pe frontul de Est, trupele ruse înaintează zilnic. Ele se află de mai multe zile chiar în interiorul Kurahove, unde înainte de război locuiau aproape 20.000 de locuitori. Armata rusă a avansat 725 de kilometri pătraţi în teritoriul ucrainean în luna Noiembrie, cea mai mare cucerire teritorială a sa într-o singură lună după Martie 2022 şi primele săptămîni înainte de asaltul său la scară mare, potrivit unei analize a AFP, pe baza datelor Institutului american pentru studierea războiului (ISW).

În pofida pierderilor grele suferite de Armata sa, preşedintele rus, Vladimir Putin, a făcut din cucerirea Donbasului din Estul Ucrainei o prioritate a sa. Luni, el a declarat că ”forţele ruse au iniţiativa pe toată linia frontului”, revendicînd cucerirea a 189 de localităţi ucrainene. Ministrul său al Apărării, Andrei Belousov, a precizat, Luni, că Rusia avansează în prezent cu o viteză medie de "30 de kilometri pe zi".

Dificultăţile Armatei ucrainene şi incertitudinile privind continuarea ajutorului american pentru Kiev odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în Ianuarie, au relansat speculaţiile cu privire la eventuale negocieri de pace, după aproape trei ani de conflict care a făcut sute de mii de victime, civili şi militari la un loc.

Parlamentul Iranian vrea modificarea unui controversat proiect de lege privind vălul islamic

Parlamentul din Iran a cerut, în mod oficial, modificarea unui proiect de lege controversat care înăsprește drastic pedepsele împotriva femeilor care nu poartă vălul obligatoriu, a relatat Miercuri presa locală, preluată de AFP, scrie Agerpres.

”Am cerut ca legea privind castitatea şi hijabul să nu fie trimisă Guvernului în forma actuală”, a declarat vicepreședintele iranian pentru Afaceri Parlamentare, Shahram Dabiri, citat de agenţia de ştiri ISNA. "Preşedintele Parlamentului a cerut un amendament la proiectul de lege", a adăugat Dabiri, fără a specifica natura modificărilor solicitate.

La începutul lunii Decembrie, preşedintele iranian, Massoud Pezeshkian, şi-a exprimat public îndoielile cu privire la relevanţa unei noi legi. De la Revoluţia Islamică din 1979, femeile din Iran au fost obligate să-şi ascundă părul în locuri publice. Dar tot mai multe dintre ele apar acum fără văl de la moartea tinerei Mahsa Amini, ca un semn de sfidare împotriva unuia dintre pilonii ideologici ai Republicii Islamice. Moartea acestei tinere iraniene, arestată pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar al ţării, a dus la un val de proteste fără precedent în Septembrie 2022.
Conţinutul noii legi nu a fost publicat oficial, dar, potrivit principalelor prevederi apărute în presă, textul include o pedeapsă de pînă la zece ani de închisoare şi o amendă echivalentă cu 6.000 de dolari pentru persoanele care încurajează "nuditatea" sau "indecenţa". Sancţiunile trebuie plătite în termen de zece zile, iar în caz contrar contravenienţii pot fi supuşi unei interdicţii de a părăsi ţara şi pot fi privaţi de anumite servicii publice, inclusiv de eliberarea permisului de conducere.

Textul oferă, de asemenea, Poliţiei puterea de a folosi inteligenţa artificială pentru a identifica femeile fără văl, datorită camerelor de supraveghere. Proiectul de lege, care are 74 de articole, divizează politicienii, clericii şi societatea civilă. Conform Constituţiei, Guvernul poate cere Parlamentului să facă modificări la un proiect de lege, înainte de a fi promulgat.

Zaharova spune că ”Rusia îşi va proteja cetăţenii aflaţi în regiunea Transnistria”

Rusia îşi va proteja cetăţenii şi trupele de menţinere a păcii din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, a afirmat, Miercuri, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, potrivit Reuters. ''Rusia va reacţiona în mod corespunzător la orice provocări şi va asigura protecţia cetăţenilor săi, contingentului de menţinere a păcii, militarilor din grupul operativ al trupelor ruse şi depozitelor militare din localitatea Cobasna din Transnistria'', a spus reprezentanta diplomaţiei ruse. Ea a adăugat că orice acţiuni care i-ar pune în pericol pe cetăţenii ruşi din Transnistria ar fi considerate atacuri contra Rusiei.

Rusia menţine în regiunea Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt stocate circa 20.000 de tone de muniţii. Într-o rezoluţie adoptată cu largă majoritate în luna Octombrie, Parlamentul Europeana a condamnat activităţile rău-voitoare, amestecul şi operaţiunile hibride ale Federaţiei Ruse, oligarhilor pro-ruşi şi actorilor locali sponsorizaţi de Rusia menite să submineze procesul electoral, securitatea, suveranitatea şi fundaţiile democratice ale Republicii Moldova. De asemenea, PE şi-a reluat apelul către autorităţile ruse de a respecta independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi de a pune capăt provocărilor şi tentativelor de destabilizare a ţării şi de subminare a ordinii constituţionale şi a instituţiilor democratice.

Parlamentul European i-a solicitat Rusiei să respecte independenţa Republicii Moldova, să înceteze destabilizările şi să retragă forţele militare de pe teritoriul ţării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor muniţiilor depozitate în comuna Cobasna.