În 2025, ajutorul militar pentru Ucraina a înregistrat cel mai scăzut nivel

Ajutorul militar acordat Ucrainei a atins cel mai scăzut nivel în 2025, fiind alimentat aproape exclusiv de europeni, ale căror eforturi de a compensa retragerea americană au permis evitarea unei sistări complete, a anunţat Institutul german de cercetare Kiel, relatează AFP, potrivit News.ro. În cursul anului trecut, aliaţii Kievului i-au alocat 36 de miliarde de euro în ajutor militar, o sumă în scădere cu 14% faţă de anul precedent (41,1 miliarde în 2024), conform ultimei actualizări a datelor Institutului Kiel, care înregistrează ajutorul militar, financiar şi umanitar promis şi acordat Ucrainei de la invazia rusă din 24 Februarie 2022. Ajutorul militar din 2025 este chiar mai mic decît cel alocat în 2022, care nu a fost totuşi un an complet. Dar odată cu încetarea completă a ajutorului american, la începutul anului 2025, imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, sprijinul acordat Ucrainei ar fi putut scădea şi mai mult. Într-adevăr, între 2022 şi 2024, Washingtonul a furnizat aproximativ jumătate din ajutorul militar. Ţările europene au depus eforturi importante pentru a acoperi acest deficit, mărindu-şi bugetul cu 67% în 2025 faţă de media din perioada 2022-2024. Institutul Kiel constată însă „disparităţi crescînde” între diferiţii contribuabili europeni, ţările din Europa de Nord şi de Vest concentrînd aproximativ 95% din ajutorul militar. Institutul german calculează că Europa de Nord, care reprezintă 8% din PIB-ul cumulat al ţărilor donatoare europene, a furnizat 33% din ajutorul militar european în 2025, în timp ce Europa de Sud (19% din PIB) a contribuit cu doar 3%. În 2025, o parte din ajutorul militar (3,7 miliarde de euro) a fost finanţat de europeni în cadrul programului PURL, un mecanism lansat de NATO pentru a finanţa achiziţionarea de armament american pentru Ucraina. Institutul Kiel consideră că aceasta este o „evoluţie notabilă” a anului trecut, care a permis în special achiziţionarea de baterii de apărare antiaeriană Patriot şi de sisteme de lansare de rachete Himars. Aliaţii europeni ai Ucrainei plasează, de asemenea, din ce în ce mai multe comenzi pentru industria de armament ucraineană, urmînd exemplul Danemarcei, care a lansat mişcarea în 2024. Potrivit Institutului Kiel, capacităţile de producţie ale Ucrainei în domeniul apărării au fost „multiplicate de 35 de ori” din 2022, dar capacităţile financiare ale Kievului sunt insuficiente pentru a menţine fabricile de armament ucrainene la capacitate maximă. Comenzile din partea a 11 ţări donatoare europene au permis în 2025 acoperirea acestui deficit. În a doua jumătate a anului 2025, 22 % din achiziţiile de armament pentru Ucraina erau destinate fabricilor ucrainene, un record.

Parlamentul European a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

Parlamentul European a aprobat Miercuri, cu o largă majoritate, împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina în confruntarea cu Rusia, în special pentru achiziţionarea de arme. Eurodeputaţii au susţinut cu 458 de voturi pentru, 140 împotrivă şi 44 abţineri acest împrumut pentru perioada 2026-2027, relatează AFP, potrivit News.ro. Această sumă va fi finanţată printr-un împrumut al Uniunii Europene pe pieţele financiare, iar dobînzile, aproximativ trei miliarde de euro pe an, vor fi plătite din bugetul european. Acest lucru nu va avea nici un impact asupra contribuţiilor bugetare ale Republicii Cehe, Ungariei şi Slovaciei, care nu participă la acest mecanism.

Acordul prevede că Ucraina va rambursa împrumutul UE numai după ce Rusia îi va plăti despăgubiri de război, odată ce conflictul se va încheia. 60 de miliarde de euro vor fi utilizate de Kiev pentru a investi în capacităţi ale industriei de apărare şi pentru a achiziţiona echipamente militare, în timp ce 30 de miliarde vor fi utilizate de Ucraina pentru a-şi acoperi nevoile bugetare, cu condiţia realizării unor reforme. Primele plăţi ar putea avea loc în Aprilie. Conform proiecţiilor Fondului Monetar Internaţional, nevoile de finanţare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027 se ridică la 135,7 miliarde de euro. După închiderea robinetului american decisă de preşedintele Donald Trump, Uniunea Europeană se angajează să preia două treimi, restul urmînd să fie asigurat de alţi aliaţi ai Ucrainei, precum Norvegia sau Canada. „Sprijinul acordat Ucrainei se bazează pe un număr mic de ţări, iar Europa îşi asumă cea mai mare parte. Este onoarea noastră şi este în interesul nostru, deoarece este în joc securitatea noastră”, a subliniat eurodeputata centristă Nathalie Loiseau (grupul Renew) în plenul Parlamentului de la Strasbourg. Odată cu împrumutul UE, s-a acordat preferinţă industriei europene de apărare pentru furnizarea armelor, dar sunt prevăzute excepţii pentru anumite ţări, dacă au semnat un parteneriat de apărare şi securitate cu UE şi dacă sunt deja mari contribuabili la ajutorul militar acordat Ucrainei.

UE vrea o aplicaţie pentru combaterea hărţuirii cibernetice

Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a crea o aplicaţie pentru a ajuta tinerii victime ale hărţuirii online să raporteze abuzurile în siguranţă şi să obţină ajutor, informează AFP. Această propunere, care face parte dintr-o iniţiativă mai amplă a Uniunii Europene de a proteja minorii împotriva pericolelor internetului, este parte a unui „plan de acţiune” împotriva hărţuirii online, care afectează pînă la unul din şase copii cu vîrste cuprinse între 11 şi 15 ani, potrivit Comisiei. Proiectul se află încă în fază incipientă. Executivul european doreşte să se inspire din instrumentele existente care şi-au dovedit eficacitatea, precum aplicaţia şi linia de asistenţă „3018” din Franţa, şi să propună un model de aplicaţie europeană pe care statele membre l-ar putea adapta în funcţie de nevoile lor. Pe termen lung, această aplicaţie ar trebui să le permită copiilor să semnaleze în mod confidenţial cazurile de hărţuire către o linie de asistenţă naţională, să stocheze şi să trimită dovezi în deplină siguranţă şi să primească ajutor din partea serviciilor responsabile cu aplicarea legii, educaţia sau protecţia copilului. „Planul de acţiune” împotriva hărţuirii online prevede, de asemenea, punerea în aplicare în mod ţintit a legislaţiei europene existente pentru a contribui la stoparea acestui fenomen. Aceasta include consolidarea normelor prevăzute de legea europeană privind serviciile digitale (DSA) pentru a proteja minorii şi aplicarea ţintită a legii sale privind IA pentru a combate utilizarea deepfake-urilor în scopuri de hărţuire. 

Germania intenționează să cumpere drone de atac în valoare de 536 milioane de euro, de la startupurile Helsing şi Stark Defence

Guvernul german intenţionează să achiziţioneze drone de atac în valoare de 536 milioane de euro de la startupurile locale Helsing şi Stark Defence, parte dintr-un efort amplu de modernizare militară declanşat după invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters. Contractele vizează muniţii rătăcitoare, drone capabile să patruleze zona ţintei înainte de a se arunca asupra obiectivului, şi se înscriu într-un acord-cadru mult mai extins, de 4,3 miliarde de euro. Documentele consultate de Reuters arată că proiectul urmează să fie aprobat fără obiecţii de Comisia pentru buget a Bundestagului. Dronele sunt destinate iniţial sprijinirii Brigăzii 45 de tancuri a Germaniei, desfăşurată în Lituania. Contractele cu cele două companii au o durată estimată de şapte ani, iar prima tranşă ar urma să fie livrată pînă la începutul anului 2027.

Premierul Donald Tusk a anunțat că Polonia nu se va alătura Consiliului pentru Pace în circumstanţele actuale

Polonia nu se va alătura Consiliului pentru Pace condus de SUA în circumstanţele actuale, dar va continua să analizeze această posibilitate, a declarat premierul Donald Tusk, potrivit Reuters. „Avînd în vedere anumite îndoieli la nivel naţional cu privire la formatul Consiliului, în aceste circumstanţe, Polonia nu se va alătura activităţii Consiliului pentru Pace, dar vom analiza această posibilitate”, a declarat Tusk în cadrul unei şedinţe a Guvernului.

Ursula von der Leyen a declarat că UE are nevoie urgentă de simplificarea reglementărilor

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, Miercuri, că Uniunea Europeană trebuie să își simplifice urgent reglementările aplicabile companiilor, pentru a-și consolida competitivitatea în competiția cu SUA și China, relatează Mediafax. Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a subliniat: „Permiteți-mi să iau din nou exemplul SUA. Un sistem financiar, o capitală financiară și o mînă de alte centre financiare. Aici, în Europa, nu avem doar 27 de sisteme financiare diferite, fiecare cu propriul său organism de reglementare”, potrivit Reuters. „Dar, de asemenea, peste 300 de locuri de tranzacționare în întreaga Uniune. Aceasta este o fragmentare pe steroizi. Avem nevoie de o piață de capital mare, profundă și lichidă”, a mai spus șefa Executivului european, adăugînd acesta este obiectivul urmărit prin inițiativa Uniunii Economiilor și Investițiilor. Von der Leyen a anunțat, totodată, că va propune liderilor europeni ca, la summitul UE din Martie, să susțină o foaie de parcurs comună pentru piața unică pînă în 2028. Documentul ar urma să includă un calendar clar al măsurilor necesare pentru aprofundarea pieței unice europene.

Americanii vor trimite sute de militari în Nigeria pentru a sprijini instruirea Armatei

SUA vor trimite aproximativ 200 de militari în Nigeria pentru a sprijini instruirea Armatei nigeriene în lupta împotriva grupărilor jihadiste, au anunțat oficiali atît de la Washington, cît și de la Abuja, relatează Mediafax. Generalul Samaila Uba, purtător de cuvînt al Armatei nigeriene, a anunțat: „Vor veni trupe americane pentru a ajuta cu instruirea și asistența tehnică”, potrivit AFP. Contingentul american va completa o echipă restrînsă deja prezentă în Nigeria, care oferă sprijin pentru identificarea țintelor în cadrul operațiunilor aeriene. Publicația The Wall Street Journal anunță că cei aproximativ 200 de soldați, așteptați să sosească în următoarele săptămîni, vor avea misiunea de a ajuta Armata nigeriană să își îmbunătățească coordonarea dintre loviturile aeriene și operațiunile terestre. Un reprezentant al Comandamentului SUA pentru Africa (AFRICOM) a confirmat informațiile pentru AFP. Desfășurarea are loc pe fondul tensiunilor generate de violențele intercomunitare, pe care președintele american Donald Trump le-a descris drept „genocid” și „persecuții” împotriva creștinilor. Acuzațiile au fost respinse de Guvernul nigerian care consideră că atacurile vizează în mod nediscriminatoriu civili musulmani și creștini. Totuși, cooperarea militară dintre cele două state a continuat să se consolideze, întrucît atacul asupra Statului Islamic efectuat de Armata SUA, în luna Decembrie a anului trecut, a fost realizat la cererea autorităților nigeriene.

Pentru a-i permite președintelui în vîrstă de 83 de ani să rămînă în continuare la putere, Zimbabwe vrea să schimbe legea

Cabinetul din Zimbabwe a aprobat un proiect de lege care i-ar permite președintelui Emmerson Mnangagwa, în vîrstă de 83 de ani, să își prelungească mandatul cel puțin pînă în 2030, notează BBC. Potrivit propunerilor, președintele ar urma să fie ales de parlamentari, nu prin vot direct, iar durata mandatului ar crește de la cinci la șapte ani, cu un maximum de două mandate. În prezent, ultimul mandat de cinci ani al lui Mnangagwa urmează să expire în 2028. Ministrul Justiției, Ziyambi Ziyambi, a anunțat că vor fi organizate consultări publice înainte ca proiectul să fie dezbătut în Parlament, unde ambele Camere sunt dominate de partidul de guvernămînt Zanu-PF. Cu toate acestea, sunt așteptate și contestații. Experții constituționali susțin că modificarea limitelor de mandat ar necesita un referendum și subliniază că astfel de amendamente nu ar trebui să fie aplicate în beneficiul unui președinte aflat deja în funcție. Mnangagwa a ajuns la putere în 2017, în urma unei lovituri de stat militare care l-a înlăturat pe liderul de lungă durată Robert Mugabe. A cîștigat alegerile prezidențiale din 2018 și a obținut un al doilea mandat în 2023, însă rezultatele au fost contestate. Cunoscut drept „Crocodilul” pentru abilitatea sa politică, Mnangagwa s-a confruntat în ultimii ani cu opoziție inclusiv din interiorul propriului partid. Sloganul „În 2030 va fi în continuare lider” a început să fie promovat la mitingurile Zanu-PF, susținătorii afirmînd că președintele trebuie să rămînă la putere pentru a finaliza programul de dezvoltare „Agenda 2030”. Deși Mnangagwa a respins public ideea prelungirii mandatului, indiciile privind această intenție au apărut încă de acum doi ani. Într-un referendum organizat în urmă cu 13 ani, zimbabweenii au votat covîrșitor pentru o nouă Constituție care a introdus limite stricte pentru mandatele prezidențiale, pe fondul dominației îndelungate a lui Mugabe, aflat la putere din 1980.

NATO lansează noua misiune pentru consolidarea securităţii în Arctica, iar Rusia ameninţă cu contramăsuri în cazul militarizării teritoriului

NATO a anunţat lansarea noii sale misiuni de consolidare a securităţii în Arctica, o iniţiativă menită să-l liniştească pe Donald Trump, care a revenit asupra ameninţărilor sale de anexare a Groenlandei. În acelaşi timp, ministrul de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Rusia va lua „contramăsuri”, inclusiv de „natură militară”, dacă ţările occidentale îşi vor consolida propria prezenţă militară în Groenlanda, relatează AFP, potrivit News.ro. Misiunea NATO, denumită „Arctic Sentry” (Santinela Arctică), subliniază angajamentul Alianţei de a „menţine stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a afirmat comandantul suprem al acesteia, generalul american Alexus Grynkewich, într-un comunicat. La Moscova, anunţul nu a rămas fără ecou. Rusia va lua „contramăsuri”, inclusiv de „natură militară”, dacă ţările occidentale îşi vor consolida propria prezenţă militară în Groenlanda, a avertizat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. „Desigur, în cazul militarizării Groenlandei, al creării acolo a unor capacităţi militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de natură militaro-tehnică”, a afirmat Lavrov în faţa Parlamentului rus. Mai multe ţări europene au desfăşurat recent mici contingente de trupe în Groenlanda, teritoriu autonom sub autoritatea Danemarcei, pe care preşedintele american Donald Trump a declarat că doreşte să-l deţină. „Statele Unite, Danemarca şi Groenlanda trebuie să-şi rezolve problema între ele”, a declarat Lavrov, acuzînd totodată Copenhaga că tratează cei aproximativ 57.000 de locuitori ai Groenlandei ca „cetăţeni de mîna a doua”. Comunicatul SHAPE precizează că o dată cu lansarea misiunii Arctic Sentry, activitatea multisectorială va consolida şi mai mult poziţia NATO în Arctica şi în Nordul îndepărtat, pe măsură ce prezenţa persistentă a NATO în regiune creşte. Arctic Sentry va fi condusă de Comandamentul Forţelor Comune Norfolk (JFC Norfolk), cel mai nou comandament al Alianţei, a cărui zonă de responsabilitate, începînd din Decembrie, include acum întreaga regiune.

Donald Trump și emirul Qatarului au discutat despre continuarea eforturilor diplomatice cu Iranul

Emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, și președintele american Donald Trump au discutat Miercuri, într-o convorbire telefonică, despre eforturile în vederea dezecaladării și stabilității regionale, în contextul în care Washingtonul și Teheranul caută soluții diplomatice la programul nuclear al Iranului, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Qatarul s-a angajat în eforturi diplomatice cu aliații regionali pentru a reduce tensiunile dintre Washington și Teheran, vizînd evitarea amenințării unei confruntări militare între cei doi adversari de lungă durată. Emirul Omanului și președintele american au discutat despre susținerea eforturilor diplomatice vizînd abordarea crizelor prin intermediul dialogului și al mijloacelor pașnice. Doha a mediat, de asemenea, între Israel și Hamas în războiul din Gaza, alături de SUA și Egipt.