Preşedintele SUA, Donald Trump, a legat eforturile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei de eşecul de a cîştiga Premiul Nobel pentru Pace, afirmînd că, în aceste condiţii, acum nu se mai gîndeşte „doar la pace”, în contextul în care disputa cu privire la insula arctică ameninţă să reaprindă războiul comercial cu Europa, relatează Reuters şi POLITICO.

Într-un mesaj scris adresat prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Stoere, văzut de Reuters, Trump a spus: „Avînd în vedere că ţara dumneavoastră a decis să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deşi am oprit 8 PLUS războaie, nu mai simt obligaţia de a mă gîndi exclusiv la pace, deşi aceasta va fi întotdeauna predominantă, ci pot acum să mă gîndesc la ceea ce este bun şi potrivit pentru Statele Unite ale Americii”, adăugînd că urmăreşte „controlul complet şi total asupra Groenlandei”.

Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a confirmat, Luni, că a primit un mesaj de la preşedintele american Donald Trump în weekend, în care acesta afirma că nu mai este interesat „exclusiv” de pace, din cauza faptului că nu a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, scrie POLITICO. Støre a declarat, pentru publicaţia norvegiană VG, că mesajul lui Trump a fost un răspuns la „un mesaj scurt” pe care i-l trimisese preşedintelui american mai devreme în aceeaşi zi, „în numele său şi al preşedintelui Finlandei, Alexander Stubb”, în care cei doi lideri nordici l-au îndemnat la detensionarea situaţiei şi au solicitat o convorbire telefonică între cei trei.

Nu Guvernul norvegian este cel care acordă Premiul Nobel pentru Pace, care este decernat de un Comitet independent cu sediul la Oslo, precizează POLITICO.

Declaraţia preşedintelui american că nu mai este atît de obsedat de rolul de pacificator vine pe fondul ameninţărilor sale din ce în ce mai agresive la adresa Groenlandei, teritoriul danez autonom pe care vrea să-l anexeze la SUA. În weekend, Trump a anunţat că va impune tarife punitive, începînd cu 1 Februarie, ţărilor europene care s-au opus planurilor sale de anexare a Groenlandei, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Consiliului European, António Costa, să convoace un summit de urgenţă al UE pentru această săptămînă.

Trump a făcut o campanie intensă pentru a primi Premiul Nobel, pe care fostul preşedinte american Barack Obama l-a cîştigat în 2009, şi a afirmat în repetate rînduri că a pus capăt a cel puţin opt conflicte, o cifră contestată de realitate. Comitetul Nobel din Norvegia l-a supărat pe Trump acordînd, în Octombrie, Premiul Nobel pentru Pace pe 2025 nu lui, ci liderei opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado. Ea i-a dat medalia primită săptămîna trecută lui Trump, în timpul unei întîlniri la Casa Albă, deşi Comitetul Nobel a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărţit sau revocat.

În mesajul său către premierul norvegian, Trump a repetat acuzaţia că Danemarca nu poate proteja Groenlanda de Rusia sau China.  „Danemarca nu poate proteja această ţară împotriva Rusiei sau Chinei şi de ce ar avea ei drept de proprietate asupra ei? Nu există documente scrise, există doar o navă care a acostat acolo cu sute de ani în urmă, dar şi noi am avut nave care au acostat acolo. Am făcut mai mult pentru NATO decît oricine altcineva de la înfiinţarea sa, iar acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite. Lumea nu este în siguranţă pînă cînd nu avem controlul total şi absolut asupra Groenlandei. Mulţumesc! Preşedinte DJT”, a scris Trump în mesajul către premierul norvegian Store.

Trump şi-a intensificat eforturile de a prelua suveranitatea asupra Groenlandei de la Danemarca, membră NATO, ameninţînd cu tarife punitive ţările care îi stau în cale şi determinînd Uniunea Europeană să ia în considerare o ripostă. Disputa ameninţă să răstoarne alianţa NATO, care a stat la baza securităţii occidentale timp de decenii şi care era deja tensionată din cauza războiului din Ucraina şi a refuzului lui Trump de a proteja aliaţii care nu cheltuiesc suficient pentru apărare. De asemenea, aceasta a aruncat într-o nouă incertitudine relaţiile comerciale dintre UE şi SUA, cea mai mare piaţă de export a blocului european, după ce cele două părţi ajunseseră şi-aşa cu greu la un acord comercial anul trecut, ca răspuns la tarifele drastice impuse de Trump.

Trump a promis, Sîmbătă, că va implementa o serie de creşteri ale tarifelor vamale începînd cu 1 Februarie pentru statele membre ale UE Danemarca, Suedia, Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, împreună cu Marea Britanie şi Norvegia, pînă cînd SUA vor primi permisiunea de a cumpăra Groenlanda, unde trăiesc doar 57.000 de oameni.

Într-o postare pe Facebook, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-şi decide propriul destin. „Nu ne vom lăsa pradă presiunilor. Rămînem ferm pe poziţia dialogului, a respectului şi a dreptului internaţional”, a spus el.

Premierul Stoere din Norvegia şi-a modificat programul, anunţînd că va participa Miercuri şi Joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, care coincide cu apariţia planificată a lui Trump la reuniunea anuală a elitei politice şi de afaceri globale. Stoere nu avea de gînd să participe la conferinţa din acest an din staţiunea alpină elveţiană, unde Trump este aşteptat să ţină un discurs Miercuri, la prima sa apariţie la evenimentul respectiv după şase ani.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că şi el va încerca să se întîlnească cu Trump Miercuri, subliniind că nu se doreşte un conflict comercial. „Dar dacă ne confruntăm cu tarife pe care le considerăm nerezonabile, atunci suntem capabili să răspundem”, a avertizat Merz.

Liderii UE vor discuta opţiunile lor la un summit de urgenţă la Bruxelles, Joi. O opţiune este un pachet de tarife vamale în valoare de 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari) asupra importurilor din SUA, care ar putea intra automat în vigoare pe 6 Februarie, după o suspendare de şase luni.

O altă opţiune este „Instrumentul anti-coerciţie” (ACI), care nu a fost încă utilizat şi care ar putea limita accesul la licitaţii publice, investiţii sau activităţi bancare sau restricţiona comerţul cu servicii, în care SUA au un excedent faţă de blocul comunitar, inclusiv în domeniul serviciilor digitale.

UE a declarat că va continua să colaboreze „la toate nivelurile” cu SUA, dar a precizat că utilizarea ACI nu este exclusă.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a făcut apel la o discuţie calmă între aliaţi, adăugînd că nu crede că Trump are în vedere o acţiune militară pentru a cuceri Groenlanda.

Rusia a refuzat să comenteze dacă planurile SUA privind Groenlanda sunt bune sau rele, dar a declarat că este greu să nu fie de acord cu experţii care spun că Trump „va intra în istoria mondială” dacă va prelua controlul asupra insulei.

Ameninţarea lui Trump a zguduit industria europeană şi a provocat valuri de şoc pe pieţele financiare, pe fondul temerilor privind o revenire la volatilitatea războiului comercial de anul trecut, care s-a atenuat abia cînd părţile au ajuns la acorduri tarifare la jumătatea anului trecut.