Orele de diplomație intensă de la Moscova s-au încheiat marți cu același rezultat cu care au început: niciun progres, niciun acord și niciun semn că Vladimir Putin ar fi dispus să-și reconsidere cererile maximaliste în Ucraina, relatează Kyiv Post.

Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Donald Trump și director executiv în domeniul imobiliar devenit negociator în politica externă, și Jared Kushner, ginerele și consilierul principal al liderului de la Casa Albă, au încheiat o rundă maraton de discuții cu înalți oficiali ruși și cu președintele rus însuși.

Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a dat un verdict fără menajamente: cele două părți „nu sînt nici mai aproape, nici mai departe de rezolvarea crizei din Ucraina”, invocînd lipsa totală de progrese în ceea ce privește problema fundamentală a teritoriului.

Poziția Rusiei rămîne neschimbată. Poziția Ucrainei rămîne neschimbată. Iar eforturile lui Trump de a realiza o descoperire diplomatică timpurie par să fi fost blocate înainte chiar de a începe cu adevărat.

Negocieri cu contradicții

Una dintre cele mai clare – și mai directe – evaluări a venit din partea ambasadorului Michael Carpenter, fost director senior pentru Europa în cadrul Consiliului Național de Securitate al lui Biden, care vorbește acum în numele unei Europe îngrijorate.

Carpenter a susținut că negocierile erau structural incapabile să aducă progrese și că abordarea lui Witkoff în sine a jucat direct în favoarea Moscovei.

„Steve Witkoff a promovat în mod constant interesele Rusiei în procesul de negociere, așa că nu este de mirare că a fost bine primit la Moscova”, a spus Carpenter pentru sursa citată marți seara.

„Dar, dacă ne oprim puțin, cheia pentru a pricepe procesul de negociere e să înțelegem că, indiferent cum ar fi redactat termenii unui posibil plan de pace, acesta nu poate fi acceptat de ambele părți în același timp”, a adăugat el.

Fostul oficial al Consiliului Național de Securitate a explicat problema geopolitică principală: obiectivul strategic al Kievului e să supraviețuiască ca stat suveran și democratic, ca să poată continua integrarea în UE. Putin, însă, vede acest rezultat ca pe o înfrîngere strategică pentru Rusia.

„Așadar, indiferent unde se va îngheța linia de contact”, a spus Carpenter, „contradicția dintre obiectivul Ucrainei de a supraviețui ca democrație suverană și obiectivul Rusiei de a domina imperial nu va fi niciodată rezolvată. Singurul factor care va schimba această situație este dacă una dintre părți va suferi un colaps economic sau militar”.

Opinia lui Carpenter reflectă preocupările larg împărtășite în Europa: că obiectivele structurale ale celor două părți pur și simplu nu se suprapun și că orice negociere riscă să devină un teatru al iluziei, mai degrabă decît o cale către pace.

Potrivit Kremlinului, întîlnirea de cinci ore de la Moscova nu a dus la nicio apropiere de poziții în ceea ce privește problemele teritoriale – un semn că „lista de dorințe” în 28 de puncte a Rusiei, considerată de guvernele europene ca o cerere de capitulare de facto, rămîne punctul de plecare al Moscovei.

Diplomația întîlnește propaganda

Chiar și în mijlocul impasului, Kremlinul a încercat să modeleze imaginea. O transmisiune video controlată l-a arătat pe Putin întrebîndu-l pe Witkoff despre un tur turistic al Moscovei, iar Witkoff a numit capitala Rusiei „un oraș magnific”. Cîteva momente mai tîrziu, transmisiunea s-a întrerupt brusc.

Narațiunea preferată de Kremlin era în contrast cu realitatea: Kirill Dmitriev, un emisar proeminent al Moscovei, a transmis un singur cuvînt – „productiv” – în ciuda declarației pesimiste a lui Ușakov, care afirma că nu s-au înregistrat progrese tangibile.

Witkoff a părăsit Moscova marți seara, iar mass-media rusă a raportat că acesta a ajuns la Ambasada SUA. Ușakov părea să sugereze că delegația americană „a promis că se va întoarce la Washington”.

Oficialii americani nu au confirmat dacă Witkoff va călători în Ucraina, deși două persoane familiarizate cu planurile au declarat pentru sursa citată că mai devreme în cursul zilei se luase în considerare o întîlnire cu președintele Volodimir Zelenski la Bruxelles.

Spre seară, planul părea să fi fost abandonat, deoarece Zelenski a decis să se întoarcă în Ucraina fără a mai face escală în Belgia.

Marți, la Dublin, liderul ucrainean și-a exprimat public îngrijorarea că Statele Unite – și în special administrația Trump – și-ar putea pierde interesul în a oferi garanțiile de care Ucraina are nevoie pentru o pace viabilă.

„Dacă cineva dintre aliații noștri este obosit, mi-e teamă”, a spus Zelenski. „Obiectivul Rusiei este să scoată interesul Americii din această ecuație”

Președintele ucrainean a declarat că așteaptă „semnale” din partea delegației americane și că este gata să se întîlnească cu Trump „în funcție de discuțiile de astăzi”.

Diplomații europeni au împărtășit în privat îngrijorările lui Zelenski. Un înalt oficial occidental a precizat pentru sursa citată că echipa americană părea „desincronizată”, adăugînd că „Moscova exploatează această dezorganizare”.

Un alt diplomat a fost mai direct: „Dacă Washingtonul clipește, chiar și pentru o clipă, Putin va avansa. Europa a văzut acest tipar timp de un deceniu”.

Avertismentul liderului de la Kremlin

Între timp, Putin a profitat de discuții pentru a-și extinde avertismentele către Europa, acuzînd guvernele UE – fără dovezi – că blochează o înțelegere emergentă între SUA și Rusia. El a adăugat că Rusia este „pregătită” pentru război cu Europa, dacă va fi provocată.

„Rusia nu intenționează să lupte împotriva Europei”, a spus Putin. „Dar dacă Europa începe, noi sîntem pregătiți chiar acum.”

Oficialii europeni au respins aceste remarci, considerîndu-le o combinație de fanfaronadă și mesaje strategice. Un diplomat european de rang înalt a răspuns laconic: „Este teatru al Kremlinului. Europa nu se va lăsa intimidată și va continua să sprijine Ucraina”.

La Washington, analiștii au calificat impasul drept previzibil. George Barros, analist rus la Institutul pentru Studiul Războiului, a scris într-o postare pe rețelele sociale că refuzul Moscovei de a lua în considerare contrapropunerea SUA-Ucraina era în deplină concordanță cu comportamentul său din trecut.

„Rusia nu dorește să negocieze nimic altceva decît condițiile capitulării Ucrainei și Occidentului”, a remarcat Barros. „Nu ar trebui să-i permitem lui Putin să continue să tragă de timp cu SUA la nesfîrșit.”

Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina, a reiterat acest sentiment: „Putin încă mai crede că Rusia își poate atinge obiectivele pe cîmpul de luptă. Prin urmare, nu vede necesitatea unui compromis”.

„Occidentul trebuie să ajute Ucraina să-l convingă pe Putin că Rusia va eșua pe cîmpul de luptă și că trebuie să negocieze în mod serios pentru a pune capăt războiului”, a mai adăugat Pifer.

Două săptămîni de eforturi diplomatice intense nu au dus la nicio evoluție semnificativă.

Pentru echipa de politică externă a lui Trump, acest episod ridică o întrebare dificilă: va apropia administrația politică SUA de cerințele Moscovei sau Trump se va vedea constrîns de Congres, de aliații NATO și de realitățile fundamentale care modelează războiul?

Pentru Ucraina, miza rămîne existențială. Pentru Putin, războiul este esențial pentru viziunea sa asupra puterii ruse.

Iar pentru negociatorii americani, această rundă inițială subliniază un adevăr incontestabil: pacea în Ucraina nu poate fi obținută doar prin negocieri. Cel puțin, nu încă.

Sursa: digi24.ro