Ruşii şi ucrainenii urmează să se întîlnească joi după amiază la Istanbul pentru primele discuţii bilaterale privind rezultatul războiului început în primăvara anului 2022, cînd discuţiile iniţiale după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord, potrivit AFP.

Donald Trump și Vladimir Putin au semnalat că nu vor participa joi în Turcia la ceea ce ar putea fi primele negocieri de pace directe dintre Moscova și Kiev din ultimii trei ani, Kremlinul trimițînd în schimb o delegație de tehnocrați din eșalonul doi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit joi în capitala Turciei, Ankara, pentru o întîlnire cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în timp ce la Istanbul era așteptat să înceapă negocierile de pace între oficialii ruși și ucraineni.

Președintele ucrainean a descris delegația rusă trimisă la Istanbul pentru negocierile de pace ca fiind de rang inferior și „de decor”.

La sosirea în capitala Turciei, el a declarat: „Cred că ar trebui să ne așteptăm la o soluție justă care să rezulte din întîlnirea cu președintele Erdogan”, adăugînd că partea sa „încearcă să fie constructivă”. „Voi decide asupra pașilor următori după întîlnirea cu președintele Erdogan”, a spus Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a solicitat duminică trecută negocieri directe cu Ucraina, dar a decis să nu participe la negocierile de joi.

Între timp, Erdogan va solicita încetarea focului și negocieri de pace fără întîrziere între părțile beligerante, în cadrul întîlnirii pe care o va avea astăzi cu Zelenski, a anunțat biroul președintelui turc.

Iată poziţiile oficiale ale Rusiei și Ucrainei înaintea acestei întîlniri mult aşteptate, ale cărei detalii rămîn neclare.

Teritorii pentru Moscova

Vladimir Putin a menţinut pretenţii maximaliste încă de la începutul invaziei. El repetă că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, în primul rînd dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, o alianţă pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială care se extinde pînă la frontierele sale.

De asemenea, Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei pe care le controlează parţial (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), precum şi a peninsulei Crimeea, anexată în 2014.

La sfîrşitul lunii martie, ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoaşterea internaţională” a proprietăţii Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluţionarea conflictului.

Vladimir Putin a prezentat o serie de justificări pentru ofensiva din februarie 2022 împotriva Ucrainei, inclusiv „protecţia” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi „denazificarea” unei ţări pe care o acuză că se află sub controlul puterilor occidentale ostile Rusiei.

În special, Moscova cere încetarea livrărilor de arme occidentale şi marginalizarea grupurilor ultranaţionaliste ucrainene.

La sfîrşitul lunii martie, Vladimir Putin a evocat, de asemenea, ideea unei „administraţii de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, o opţiune care implică plecarea lui Volodimir Zelenski.

Putin nu îl consideră legitim pe Zelenski, argumentînd că mandatul său de cinci ani a expirat în mai 2024, deşi alegerile sînt imposibile din cauza războiului. De asemenea, el consideră că revoluţia Maidan, care a adus la putere autorităţile pro-occidentale de la Kiev în 2014, a fost o „lovitură de stat” împotriva preşedintelui pro-rus de atunci.

"Garanţii de securitate" pentru Kiev

În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează foarte mult populaţia, care a făcut sacrificii umane enorme şi a suferit distrugeri materiale semnificative începînd din 2014 pentru a păstra frontierele stabilite la sfîrşitul URSS în 1991.

Zelenski a evocat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale cu Moscova în ceea ce priveşte zonele deţinute de Kiev în regiunea rusă Kursk, dar forţele ucrainene au fost în cele din urmă alungate de Rusia la sfîrşitul lunii aprilie.

Rămîne de văzut ce concesii ar putea fi avute în vedere între Kiev şi Moscova, în timp ce Ucraina continuă să ceară retragerea totală a tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său.

Acestea includ problema spinoasă a Crimeei. Volodimir Zelenski susţine public că Kievul nu va renunţa la această peninsulă ucraineană predominant rusofonă, anexată de Moscova în 2014, deoarece Constituţia ucraineană stipulează că aceasta face parte din teritoriul său.

Mai pe larg, Volodimir Zelenski solicită aliaţilor săi să ofere Ucrainei „garanţii de securitate” pentru a descuraja Rusia să o invadeze din nou după ce se va ajunge la un acord de pace.

În acest sens, principala solicitare a Kievului este să adere la NATO, o posibilitate respinsă categoric de Moscova şi exclusă şi de preşedintele american Donald Trump.

Ca o altă opţiune, Ucraina discută cu europenii crearea unui contingent militar occidental care ar putea fi desfăşurat în ţară, cu sprijinul NATO, în caz de pace. O posibilitate respinsă ferm şi de Moscova.

Încetarea focului

Pentru a pune în mişcare un proces diplomatic de soluţionare a conflictului, Kievul, ca şi administraţia lui Donald Trump, solicită de mai multe săptămîni o încetare a focului „necondiţionată” de 30 de zile, ca o condiţie prealabilă pentru discuţii.

La sfîrşitul săptămînii trecute, aliaţii săi europeni, împreună cu americanii, au dat Rusiei un ultimatum: să accepte un armistiţiu în timpul negocierilor sau să se confrunte cu sancţiuni „masive” drept represalii.

În acest stadiu, Vladimir Putin a respins fiecare cerere de încetare a focului din partea Kievului şi a aliaţilor săi, argumentînd că aceasta ar permite forţelor ucrainene, care se luptă pe linia frontului, să se reînarmeze datorită Occidentului.

Totuşi, ca răspuns la această presiune din partea Europei şi a Kievului, preşedintele rus a propus joi, la Istanbul, discuţii directe între ruşi şi ucraineni cu privire la rezultatul conflictului. Aceasta ar fi prima dată din primăvara anului 2022 cînd discuţiile iniţiale din Belarus şi Turcia nu au reuşit să oprească armele.