Faptul că aliaţii săi nu au respectat Memorandumul de la Budapesta pe care Ucraina l-a semnat exact acum 30 de ani, în baza căruia s-a angajat să renunţe la armele sale atomice, în schimbul protecţiei din partea puterilor nucleare, continuă să arunce o umbră lungă asupra căutării unor garanţii de securitate cu adevărat fiabile împotriva agresiunii ruse, a scris Joi EFE, într-o analiză.

Acordul, semnat de Ucraina, SUA, Marea Britanie şi Rusia la 5 Decembrie 1994, la Budapesta, este considerat la Kiev drept un simbol al lipsei de viziune strategică atît din partea politicienilor locali, cît şi a omologilor lor occidentali, care au exercitat presiuni enorme asupra tinerei republici post-sovietice de la acea vreme pentru a renunţa la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume.

"Memorandumul este o dezamăgire, întrucît garanţiile sale nu au funcţionat şi nu au putut opri agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat, pentru EFE, Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Rada Supremă, Parlamentul ucrainean.

Pe fondul unei crize economice şi sociale profunde care afecta Ucraina la acea vreme, politicienii ucraineni de atunci nu aveau suficientă experienţă şi abilităţi de negociere pentru a se asigura să fie incluse mai multe mecanisme de securitate obligatorii.
Chiar dacă SUA şi Marea Britanie ajută Ucraina să se apere împotriva invaziei ruse, aceasta nu le scuteşte de obligaţia morală şi politică de a acţiona cu mai multă hotărîre pentru a apăra spiritul acordului, subliniază Merejko.

Solicitările Ucrainei de a iniţia consultări între statele nucleare privind respectarea prevederilor Memorandumului au fost ignorate de mai multe ori după anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

În paralel, mulţi politicieni occidentali au continuat să facă afaceri cu Rusia, încurajînd astfel continuarea agresiunii acesteia, afirmă omul politic ucrainean Roman Bezsmertnîi pentru Ukrinform.

Potrivit parlamentarului Merejko, faptul că Ucraina nu este ajutată suficient pentru a opri Rusia pune în pericol întregul sistem de neproliferare nucleară, arătînd clar altor state că numai armele nucleare le pot salva.

Memorandumul este o lecţie amară că garanţiile de securitate nu pot fi stabilite fără un acord cu privire la mecanismele exacte de punere în aplicare a acestora, susţine fostul ministru ucrainean de Externe Volodimir Ogrîzko.

Dacă partenerii Ucrainei se consideră scutiţi de obligaţiile Memorandumului, Ucraina are exact acelaşi drept de a renunţa la obligaţiile sale, a declarat el, pentru agenţia de presă oficială Ukrinform.

În opinia sa, Ucraina, dacă nu ar avea altă opţiune, ar putea lua în considerare posibilitatea de a deţine din nou propriile arme nucleare.

Cu toate acestea, Memorandumul de la Budapesta are încă greutate politică şi morală, opinează liderul parlamentar Merejko. "Documentează nerespectarea de către Rusia a obligaţiilor sale faţă de Ucraina"şi îi face pe toţi să reflecteze asupra garanţiilor de securitate fiabile care ar putea exista", spune el.

Parlamentul ucrainean a cerut, Joi, Adunării Generale a ONU şi Guvernelor ţărilor partenere să reexamineze eficienţa garanţiilor de securitate cuprinse în document şi să ia în considerare excluderea Rusiei din ONU, a declarat Merejko, pentru EFE.

”De asemenea, facem apel la alte ţări să sprijine aderarea noastră la NATO şi la Uniunea Europeană, care reprezintă cele mai bune garanţii de securitate pentru Ucraina"” a subliniat deputatul din partea partidului de guvernămînt Slujitorul Poporului.
După experienţa amară cu Memorandumul de la Budapesta, dorinţa declarată a Alianţei Nord-Atlantice de a accepta Ucraina "atunci cînd aceasta va fi pregătită" convinge puţini oameni în Ucraina, mai ales acum cînd planurile de pace ale preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, prevăd să ţină ţara departe de clubul transatlantic.
Mulţi se tem că refuzul NATO de a invita Ucraina va lăsa încă o dată Ucraina fără un mecanism concret de protecţie împotriva agresiunii Rusiei, care dă puţine semne că ar dori să o oprească.

În timp ce Rusia, a doua putere nucleară a lumii, ucide ucraineni, iar preşedintele său, Vladimir Putin, visează în mod deschis să distrugă ţara pe care a imvadat-o, Ucrainei i se spune că aderarea la NATO este inaccesibilă şi că trebuie să accepte opţiuni alternative, a reacţionat, Miercuri, pe conturile sale din social media, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

El subliniază că nici o altă opţiune nu poate oferi o protecţie fiabilă în Europa, după cum demonstrează cazul Finlandei şi Suediei, care s-au grăbit să adere la NATO în 2023, respectiv 2024, după mai multe decenii de neutralitate.

"Se pare că încearcă să ne convingă să ne acceptăm propria moarte", afirmă Podoliak, în finalul mesajului său.