Alegerile din Ungaria – un altfel de război

Autor: Mihai CONȚIU

Eliminarea de la putere a lui Viktor Orbán prin alegerile din Ungaria de Duminică, 12 Aprilie, a produs unde de șoc și în plan internațional. În cazul SUA, Donald Trump și vice-președintele JD Vance au pierdut un aliat important în Europa. Amîndoi și-au exprimat public sprijinul pentru Orbán în campania electorală. JD Vance l-a vizitat pe Viktor Orbán la Budapesta în ziua de 7 Aprilie pentru a-i susţine campania de realegere, afirmînd că acesta va cîştiga şi a acuzat Uniunea Europeană (UE) de amestec în alegeri. Donald Trump, l-a sprijinit pe Orbán în cinci susţineri publice în ultimele şase luni şi a promis că SUA vor oferi Ungariei sprijin economic.

Prima reacție a Administrației Trump după ce Orbán a pierdut alegerile a venit de la vice-președintele JD Vance, care, Luni seară, 13 Aprilie, într-un interviu, a declarat: ”Nu am mers pentru că ne așteptam ca Viktor Orbán să cîștige detașat alegerile. Am mers pentru că era lucrul corect de făcut, să fim alături de o persoană care ne-a fost alături foarte mult timp. Știam foarte bine că exista o șansă mare ca Viktor să piardă acele alegeri. Am făcut-o pentru că este unul dintre puținii lideri europeni pe care i-am văzut dispuși să se opună birocrației de la Bruxelles”.

Într-o mai veche declarație a sa, Trump a spus că ”UE a fost creată pentru a trage pe sfoară SUA”. Privitor la UE, JD Vance are aceleași opinii ca și Trump, uneori chiar mai vocal-acuzatoare. Acum cred că înțelegeți mai bine de ce l-au susținut pe Orbán!

În ceea ce-l privește pe Vladimir Putin, rezultatul alegerilor reprezintă pierderea unui aliat important în interiorul UE. În ultimii ani, presa a relatat despre relații apropiate între oficiali ungari și ruși, inclusiv contacte directe între miniștri de Externe. Rezultatul alegerilor din Ungaria a provocat reacții dure din partea oficialilor ruși. Kirill Dmitriev, reprezentant special al Kremlinului pentru investiții și cooperare economică, a declarat că schimbarea de putere de la Budapesta ar putea avea consecințe majore pentru UE. Acest lucru va accelera pur și simplu prăbușirea UE. Verificați peste patru luni dacă am dreptate”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentînd afirmațiile activistului britanic Tommy Robinson, care a susținut că Ungaria ”a căzut” în urma rezultatului alegerilor.

Înlăturarea lui Orbán de la putere afectează și scena politică europeană de dreapta. Astfel, lideri precum Marine Le Pen sau Santiago Abascal pierd un partener important în încercarea de a influența politicile UE, dar și premierul Italiei, Giorgia Meloni, rămîne fără un aliat strategic în negocierile de la Bruxelles.

Victoria lui Péter Magyar proiectează o schimbare majoră de orientare pentru Ungaria și ar putea remodela echilibrul politic din UE. Magyar planifică modificări constituționale prin care vrea să limiteze mandatul prim-ministrului la două termene. În perspectivă, asta înseamnă temperarea apetitului pentru autoritarism nelimitat al unor viitori premieri care se cred ”unici, de neînlocuit”.

Luni, în prima sa conferinţă de presă la care au participat numeroşi jurnalişti ai presei internaţionale, la un moment dat, în timpul conferinţei, Magyar a primit o foaie de hîrtie cu un mesaj, ceea ce i-a întrerupt clar fluxul discursului. El a făcut o pauză şi le-a spus apoi reporterilor că tocmai a aflat că ministrul de Externe în exercițiu al Țării, Péter Szijjártó, care a atras recent atenţia asupra legăturilor sale cu Rusia, se află, potrivit unor informaţii, la Ministerul Afacerilor Externe şi ”distruge documente care au legătură cu sancţiunile împotriva Rusiei”. Totodată, Magyar a făcut referire și la distrugerea unor posibile acorduri secrete pe care Orbán le-ar fi încheiat cu alte Țări.

Péter Magyar a somat persoanele care ”au fost parte a sistemului creat de Orbán, piloni ai acestuia trebuie să părăsească viața publică”. Liderul partidului Tisza a solicitat președintelui Ungariei să îi încredințeze formarea Guvernului, iar ulterior să demisioneze din funcție. Totodată, Péter Magyar a cerut plecarea din funcții a unor conducători ai instituțiilor-cheie, inclusiv președintele Curții Supreme, șeful Oficiului Național al Justiției, procurorul general, președintele Curții Constituționale, conducerea Curții de Conturi, a autorității de concurență și a instituției de reglementare în domeniul media.

Péter Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European și a declarat că ”noul Guvern va restabili sistemul de control și echilibru și va garanta funcționarea democratică”. În acest context, rețeaua de afaceri construită în jurul partidului Fidesz al lui Orbán este amenințată. Magyar a anunțat că va crea o structură specială pentru investigarea corupției și recuperarea averilor: ”Nu vom mai fi niciodată o țară fără consecințe”.

Se știe prea bine că Viktor Orbán a fost unul dintre cei mai vocali adversari ai Bruxellesului, propagînd euroscepticismul în timp ce submina statul de drept în ţara sa şi se opunea în mod repetat și ostentativ legislaţiei UE, blocînd capacităţile Comisiei Europene de a-şi aplica regulile. Anul acesta, Orbán s-a opus acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro către Ucraina, convenit de liderii europeni, inclusiv de el însuşi, în Decembrie 2025.

Magyar vrea să aibă relaţii bune cu Bruxellesul şi probabil va debloca împrumutul. Cu toate acestea, victoria lui Magyar nu-i poate pica prea bine lui Zelenski, întrucît viitorul prim-ministru a declarat că se opune trimiterii de arme sau bani maghiari la Kiev şi se opune accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE. El a promis că va supune această chestiune unui referendum, ceea ce ar însemna blocarea procesului, ținînd seamă, mai ales, de sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, pe care trebuie să-l satisfacă pentru a-şi menţine sprijinul.

După cum probabil ați subînțeles din cele arătate mai sus, alegerile din Ungaria din ziua de 12 Aprilie pot fi evaluate ca ”un altfel de război”. Pe o parte a ”frontului” s-au situat Viktor Orbán, Administrația Trump, care a fost foarte vocală, și Moscova, care nu a fost la fel de mobilizată ”la vedere”. De cealaltă a ”frontului” s-au situat Péter Magyar și europenii majoritari, care nu s-au implicat propagandistic în campania electorală din Ungaria. Între cele două ”fronturi” s-au aflat alegătorii maghiari, care, practic, au votat, într-o proporție covîrșitoare, împotriva lui Orbán, lui Trump și lui Putin, iar asta în favoarea unei UE tot mai puternice

Beneficiind de o majoritate confortabilă, viitorul Guvern Péter Magyar nu va avea probleme să reseteze tot ceea ce-și propune în plan intern. Rămîne să vedem cum se va adapta unei UE ale cărei mari griji sunt războiul din Ucraina, relațiile cu Administrația Trump, Rusia, NATO în raport cu SUA și, nu în ultimul rînd, războiul din Orientul Mijlociu.