Isi va pierde UE vointa de a sprijini Ucraina?

Diplomații britanici îi îndeamnă pe liderii europeni să mențină sprijinul pe măsură ce criza costului vieții face ravagii. Sprijinul european pentru războiul Ucrainei împotriva Rusiei ar putea seca pe fondul crizei costului vieții, se teme Marea Britanie.
Daily Telegraph a aflat că diplomații britanici au călătorit în Capitalele europene pentru a lupta împotriva reducerii ajutorului pentru Kiev.
S-a spus că Guvernele europene sunt din ce în ce mai preocupate de cheltuielile pentru arme și provizii umanitare în fața creșterii prețurilor la energie, potrivit unei surse informate despre discuții.
Economiștii au declarat că zona euro a intrat deja în recesiune, afacerile germane suferind cea mai gravă scădere a lor din ultimii doi ani.
Se împlinesc șase luni de la începutul războiului, SUA anunțînd încă 3 miliarde de dolari pentru noi arme pentru Ucraina, în cel mai mare pachet de pînă acum. Noua finanțare duce sprijinul total al Americii pentru Ucraina la aproape 12 miliarde de dolari, de departe cea mai mare sumă din partea aliaților Ucrainei.
SUA le-au spus tuturor cetățenilor săi să părăsească Ucraina înainte de o creștere de temut a bombardamentelor rusești de Ziua Independenței, care a coincis cu împlinirea a șase luni de război.
Între timp, Liz Truss, secretarul britanic de Externe, scriind în Telegraph, se angajează să crească schimbul de informații de la MI6 dacă va deveni prim-ministru.
Într-o recunoaștere a faptului că sprijinul european s-ar putea fractura în lunile următoare, cel mai înalt oficial al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că menținerea blocului unit este o luptă „de zi cu zi”.
Vladimir Putin vede „oboseala europenilor și reticența cetățenilor lor de a suporta consecințele sprijinului pentru Ucraina”, a spus el pentru AFP.
„Va trebui să înduram”, a adăugat Borrell, și „să împărțim costurile în cadrul UE”.
Sursa care a fost informată despre discuțiile cu Capitalele europene a spus că trimișii britanici au fost direcționați să susțină că costul de a-i permite lui Putin să cîștige în Ucraina este mai mare decît cel cauzat de facturile în spirală.
Emmanuel Macron, Președintele francez, a promis că Parisul va sprijini Ucraina pe „termen lung”. El le-a spus cetățenilor că creșterea inflației și a prețurilor la alimente reprezintă „costul libertății”.
Olaf Scholz, cancelarul german, a promis încă 500 de milioane de euro (423 de milioane de lire sterline) de armament pentru Ucraina în 2023.
Înalți oficiali ai UE încă se tem că în Toamnă sau la începutul Iernii ar putea fi atins un „punct de criză”, care va întoarce opinia internă împotriva ajutorului suplimentar acordat Ucrainei.
Alegerile generale din Italia de luna viitoare vor aduce probabil la putere o coaliție de dreapta, inclusiv partide care simpatizau din punct de vedere istoric cu Moscova.
S-a spus că unele state din UE iau în considerare să solicite slăbirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru a reduce presiunile asupra economiei zonei euro, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe și ai Apărării la Praga, săptămîna viitoare.
La rîndul său, Volodimir Zelenski i-a avertizat pe aliații occidentali împotriva reducerii sprijinului.
„Dacă lumea arată oboseală cu războiul din Ucraina”, a spus Președintele Ucrainei, „va fi o mare amenințare pentru lume”.
Iulie a fost prima lună de la începutul războiului în care nici una dintre cele mai mari cinci economii ale nu au înregistrat regrese.
Polonia și Spania – au făcut noi angajamente de sprijin militar.
Marea Britanie s-a alăturat grupului de națiuni europene fără a face noi angajamente, dar la scurt timp s-a oferit să dubleze numărul de lansatoare de rachete cu rază lungă M270, cel mai avansat sistem de rachete al Armatei, fiind trimise la Kiev.
Boris Johnson a declarat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue pînă cînd Rusia își va retrage forțele din Crimeea.
„Trebuie să continuăm să oferim prietenilor noștri ucraineni tot sprijinul militar, umanitar, economic și diplomatic de care au nevoie pînă cînd Rusia va pune capăt acestui război oribil și își va retrage forțele din întreaga Ucraine”, a declarat premierul britanic la o conferință internațională dedicată situaţiei peninsulei ocupate.
În articolul său din The Telegraph, Truss scrie că va „declasifica mai multă informații” ca prim-ministru, pentru a „expune lumii cartea de joc a lui Putin”.
Războiul a devenit blocat într-un „impas strategic”. Este puțin probabil ca Moscova să fie în poziția de a schimba acest lucru în următoarele cîteva luni, avînd în vedere că forțele lor sunt epuizate, au lipsuri de muniție ghidată de precizie și complet fără idei.
Pentru ca Putin să-și schimbe intenția, el poate decide că trebuie să răspundă în mod disproporționat, în afara sferei „tradiționale” a cîmpului de luptă.
Acest lucru ar putea explica uciderea Daria Dughina, fiica propagandistul rus, despre care analiştii se tem că este o operaţiune ”steag fals” a Kremlinului, menită să-i acopere noi atacuri asupra ţintelor civile ucrainene, ca „răzbunare”.
Dacă va avea loc o ofensivă militară semnificativă – și este un mare dacă – este mai probabil să vină din Ucraina.
Vremea de Iarnă va stabili ritmul războiului pentru restul acestui an.
Ucraina va dori să dea o lovitură decisivă înainte de Iarnă, pentru a întări moralul și a convinge partenerii internaționali să țină cursul în lunile negre care vor urma.
Este foarte posibil ca Kievul să poată relua orașul ocupat Herson, pentru a îndeplini această nevoie înainte ca vremea rece să se instaleze în mod corespunzător.
Hersonul, singura capitală regională care a căzut sub ocupația rusă, este acum în centrul atenției unei contraofensive ucrainene, deși încă în stadiile incipiente.
Forțele Kievului se află, probabil, la 20 de km în afara Hersonului, care este situat pe malul drept al rîului Nipru, în apropierea ieșirii sale în Marea Neagră. Aproximativ 20.000 de soldați ruși sunt staționați între rîu, mare și frontul ucrainean.
În loc să atace frontal, Ucraina s-a concentrat pe perturbarea liniilor de aprovizionare rusești către Herson, mai întîi prin țintirea podurilor peste rîu și, mai recent, prin lovirea nodurilor logistice din spatele Rusiei din Crimeea anexată.
Se pare că asta a alarmat suficient forțele ruse pentru a-i retrage pe comandanții superiori.
Armata ucraineană acordă prioritate păstrării forțelor sale în detrimentul vitezei de înaintare, a declarat Vitalii Kim, guvernatorul Mikolaiv, săptămîna aceasta.
Chiar dacă liniile de aprovizionare au fost întrerupte, forțele ruse desfășoară încă atacuri limitate în jurul Hersonului, deși acest lucru se poate schimba pe măsură ce stocurile lor se epuizează.
Cu această strategie lentă și constantă, Kim a spus că Ucraina speră să elibereze Hersonul pînă la sfîrșitul anului.
Chiar săptămîna trecută, Vladimir Putin încă insista că „operațiunea specială” Rusiei de cucerire a Ucrainei se desfășoară conform planului. Dar la șase luni de la începutul războiului, Moscova se confruntă cu o problemă serioasă de forță umană. Cel puțin 70.000 de militari au fost uciși sau răniți, potrivit informațiilor occidentale, jumătate din numărul celor trimiși acolo.
Aceasta nu este doar o problemă militară, este și o problemă politică.
Kremlinul s-a ferit pînă acum să declare o mobilizare generală. În schimb, a recrutat în mod agresiv soldați, chiar și din închisori.
Multe trupe ruse sunt, de asemenea, transferate înapoi în Ucraina pentru a doua sau a treia oară. Unii soldați încep să vorbească împotriva războiului sau a dezertării, chiar dacă asta implică riscul unei pedepse cu închisoarea.
Majoritatea tăcută a Rusiei a închis în mare parte ochii asupra crimelor de război din Ucraina. Deocamdată sunt bucuroși să susțină războiul din confortul propriilor camere de zi. O solicitare de a merge în prima linie poate schimba acest calcul și poate stîrni proteste.
Nu vă așteptați încă la o lovitură de stat, dar în acest ritm, în următoarele șase luni, vor fi cu siguranță mai multe critici și nemulțumiri în interiorul Kremlinului.
Două forțe puternice și opuse se ciocnesc pe piețele globale de mărfuri. Războiul lui Vladimir Putin ridică enorm prețurile gazelor, trimițînd un șoc inflaționist printr-un lanț de aprovizionare deja rupt de pandemie.
În același timp, intrăm într-o recesiune mondială, sau ceva asemănător, iar recesiunile distrug cererea.
Metalele industriale și petrolul au scăzut cu un sfert. Prețurile grîului s-au redus aproape la jumătate din prima zi a invaziei lui Putin și au revenit la nivelurile de dinainte de război. Acest lucru poate surprinde cumpărătorii. Putin a pierdut războiul gazelor. Prețurile nebunești de astăzi sunt cauzate de o luptă globală de a bloca livrările de GNL din Qatar, SUA și Australia înainte de Iarnă. Asia de Est și Europa sunt într-un război de licitații. Odată ce panica va scădea, prețurile la gaze vor scădea și poate mai repede decît își imaginează aproape oricine astăzi.
Stocarea germană este de 80 %, înaintea normelor sezoniere și înaintea țintei propuse.
Germania a redus cererea de gaze cu 14%. Europa este un sac mixt, dar dacă nu există un vîrtej polar, se va încurca puţin în această Iarnă.
Putin ne-a învățat să nu risipim gaze și nici să ne bazăm atît de mult pe hidrocarburile armate. Tocmai ce şi-a împușcat gîsca de aur.
Joe Biden este hotărît să mențină cursul în sprijinirea Ucrainei, iar asta înseamnă că armele SUA vor continua să curgă spre Kiev. Dar condamnarea publicului american scade, potrivit sondajelor.
Și, cu perspectiva ca republicanii să preia controlul asupra Congresului la alegerile intermediare din Noiembrie, peisajul de la Washington poate începe să arate şi el destul de diferit.
Liderii republicani sunt încă hotărîți să susțină Ucraina, dar o aripă insurgentă a partidului, inclusiv unii membri ai Congresului susținuţi de Donald Trump, vor să vadă mai mulți bani cheltuiți pentru a securiza granița de Sud.
Asistența totală de securitate a SUA acordată Ucrainei de la începutul Administrației Biden a depășit recent 10 miliarde de dolari.
Potrivit unui sondaj recent Gallup, „situația cu Rusia” este acum cea mai importantă problemă pentru mai puțin de 1% dintre alegători.
Reveniți din vacanța de Vară, prima sarcină a oficialilor Comisiei Europene va fi să examineze propunerile de interzicere a vizelor de turist care sunt eliberate rușilor care doresc să viziteze blocul comunitar.
Conceptul are sprijinul grupului de „șoimi sancționiști” care cuprinde Polonia și statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia –, dar a fost ignorat public de Germania și Suedia.
Interdicția vizelor, care va fi discutată pentru prima dată de miniștrii UE la o întîlnire de la Praga, la sfîrșitul lunii, s-ar putea strecura sub o anumită formă.
Dar lipsa forței politice din Paris, Berlin și Roma nu va face decît să îngreuneze provocarea noilor sancțiuni, cu opoziția pro-rusă care operează în cele mai puternice Capitale ale Europei. Mai mult sprijin militar pentru Ucraina va continua să se scurgă în direcția Kievului, deoarece statutul său de candidat la UE deblochează noi oportunități de finanțare.
Donațiile vor deveni mai discrete, dar ele vor rămîne constante.











