Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a subliniat, Luni, la Atena, necesitatea ''de a investi în căi legale'' de intrare a migranţilor în spaţiul european, pentru a se putea face faţă lipsei de mînă de lucru în Europa, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Salutînd ''progresele semnificative'' înregistrate de Guvernul grec condus de premierul grec Kyriakos Mitsotaki în materie de gestionare a migraţiei, Johansson a insistat pe nevoia de a combate ''provocările actuale şi de a investi în mijloacele legale cu privire la imigraţia legală''.

''Societăţile noastre duc lipsă de mînă de lucru pe piaţa muncii, trebuie să lucrăm la integrarea migranţilor în societate'', a declarat ea la finalul întrevederilor cu premierul Kyriakos Mitsotakis şi cu ministrul grec pentru Migraţie, Dimitris Kairidis.
Parlamentul grec a adoptat, în Decembrie, un amendament ce autorizează migranţii fără documente să lucreze în Grecia, pentru a acoperi penuria de forţă de muncă din agricultură şi construcţii.

Reprezentanta Executivului UE a ţinut să remarce rolul important al Greciei, una din principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, în acordul convenit de Uniunea Europeană, în luna Decembrie, pentru reformarea sistemului european de azil şi migraţie.
Acordul prevede, în special, un control consolidat al sosirilor de migranţi în Uniunea Europeană, înfiinţarea unor centre în apropierea frontierelor pentru returnarea mai rapidă a persoanelor fără drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre, în beneficiul statelor supuse unei presiuni din partea migraţiei.
''Consolidăm drepturile solicitanţilor de azil şi protecţia grupurilor vulnerabile'', a dat asigurări Ylva Johansson.

Numeroase organizaţii neguvernamentale care militează pentru apărarea drepturilor migranţilor au atenţionat, în Noiembrie anul trecut, cu privire la ''disfuncţionalitatea'' primirii de refugiaţi în Grecia şi la ''suprapopularea'' din anumite centre de primire de pe insule din Marea Egee.

Luna trecută, organizaţiile Amnesty International şi Human Rights Watch au denunţat întîrzierile în ancheta privind eventuala vinovăţie a Gărzii de Coastă greceşti în cazul unuia dintre cele mai grave naufragii de migranţi din Grecia, consemnat în Iunie 2023 şi soldat cu 82 de morţi şi aproape 600 de persoane date dispărute.