În Grecia, oamenii numără costurile inundațiilor devastatoare care au lovit centrul țării după furtuna Daniel de la începutul lunii Septembrie. Pomii fructiferi, porumbul și aproximativ o cincime din recolta de bumbac a Greciei au fost distruse, iar peste 200.000 de animale și păsări ucise, informează Mediafax.

Estimările cadrelor universitare sugerează că numai efectele pe termen scurt ar putea costa economia Greciei pînă la 5 miliarde de euro, conform BBC.

„Cel mai rău scenariu este că avem o mișcare masivă a populației de pe uscat către marile orașe”, a spus profesorul Kintzios. ”Socotesc că, dacă prevalează cel mai rău scenariu, atunci costul, costul direct și imediat pentru economia greacă, ar fi ceva în jur de 4 sau 5 miliarde de euro. Iar costul pe termen lung ar fi de trei ori mai mare”.

Una dintre cele mai afectate zone este cîmpia Thessalia, în centrul Greciei.

Thessalia este una dintre principalele regiuni agricole ale țării și există temeri cu privire la impactul asupra producției alimentare.

Așezată pe un scaun de plastic în fața casei sale, Anthoula Pappa privea în gol la grămezile de bunuri putrezite și rupte: saltele și pături îmbibate de apă, haine, un televizor, toate acoperite de noroi gros. Casa ei, la fel ca multe altele din satul agricol Vlochos, a fost aproape în totalitate scufundată de inundații.

„Nu s-a salvat nimic, apa a ajuns pînă la acoperiș”, a declarat femeia de 54 de ani.

„Am fugit să ne salvăm și am privit cum apa se ridica pas cu pas pînă cînd a ajuns la balustrada balconului și am spus: ”Gata, casa este distrusă””.

Anthoula și familia ei locuiesc acum în corturi.

Fiica ei, Maria, a declarat că condițiile sunt îngrozitoare. Ea a declarat pentru BBC că au primit ceva mîncare și apă de la voluntari, dar nici un ajutor din partea autorităților. ”Nimic de la Guvern. Nimic de la primar. Nimic. Absolut nimic”.

A arătat spre acoperișul casei de alături. Cadavrul în putrefacție al unei oi era lipit de coșul de fum, dus acolo de inundații.

„Vezi oaia de acolo?”, a spus ea. ”Este încă acolo. De douăzeci de zile. O să ne îmbolnăvim”. ”Este vina Guvernului nostru”.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, promisese ajutor rapid pentru victimele inundațiilor. Imediat după dezastru, el a declarat că Grecia are „capacitățile financiare și mecanismul pentru un ajutor rapid”, astfel încît oamenii să poată „să își reia viața, să își repare casele... și să își opereze din nou afacerile”. Dar mulți oameni de aici spun că pur și simplu nu este suficient.

În satul vecin, Lefki, Thanassis Thodos a arătat ce a mai rămas din livada sa de nuci. Înainte avea o mie de copaci. Jumătate dintre ei sunt acum distruși.

„Pagubele sunt enorme, deoarece copacii au fost infectați de bacterii... Puteți vedea acest copac, este verde, dar frunzele încep să se îngălbenească, ceea ce înseamnă că ar putea fi bolnav”.

Thanassis a spus că nu este vorba doar de pagubele suferite de copaci. „Echipamentele noastre au fost, de asemenea, deteriorate: motoare electrice, conducte de apă sparte sau pierdute”.

„Întrebarea este cît de mult ne va putea ajuta statul cu despăgubirile”.

El s-a uitat la un copac căzut și putrezit.

„Nu mă pot gîndi decît la munca mea, la sudoarea și la suferința mea din ultimii zece ani. Asta este tot ce pot vedea acum. Am încercat să fac ceva bun, dar visele mele au fost spulberate”.

Thessalia, o zonă bogată în fertilitate, este adesea numită grînarul Greciei. Spiros Kintzios, rectorul Universității Agricole din Grecia, a declarat că reprezintă aproximativ 20% din terenurile agricole ale țării și este extrem de importantă pentru cultura de bumbac din Grecia, avînd un export major.

El a declarat pentru BBC că, deși este posibil să se replanteze culturi precum cerealele și bumbacul destul de repede în următoarele cîteva luni, refacerea livezilor și a turmelor de oi și capre – care produc laptele pentru produsele tradiționale grecești precum iaurtul și brînza feta – va dura mai mult.

„Avem acum pagube la infrastructura de locuințe, dar și la serviciile municipalității, drumuri, școli, unități de sănătate primară și așa mai departe. Dacă nu reușim să le refacem cît mai repede, atunci avem problema că oamenii vor trebui să se ducă în altă parte să locuiască”.