Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) Ioan Talpeş dezvăluie că scenariul discutat în 1990 privind o potenţială unire dintre România şi Republica Moldova prevedea „un transfer de teritoriu din Transilvania către Ungaria, iar ceea ce rămînea din România, unit cu Moldova, să meargă către un proiect de dezvoltare estică.

”Care este semnificaţia profundă a suitei de evenimente care se produc acum în Republica Moldova şi care sînt posibilele lor consecinţe în jocul geo-strategic care se poartă de mai mult timp la zona de contact între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă? Sînt două întrebări urgente şi de răspunsul lor poate depinde reconfigurarea unui spaţiu de putere, odată cu schimbarea posibilă a opţiunilor de viitor ale Republicii Moldova, în balans între opţiunea declarată şi asumată în favoarea Europei şi oferta Uniunii Eurasiatice dominată de Rusia.

Despre toate acestea, s-a discutat la Adevărul Live, în emisiunea realizată de Cristian Unteanu, avîndu-l ca invitat pe generalul Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe.

Principalele declaraţii

Cît timp frontierele României nu intră în angajamentul Schengen, nu sînt frontiere europene garantate total. O politică pentru dobîndirea aceluiaşi statut cu vecinii de la Vest, cu Ungaria, rămîne ca un interes strategic major pentru România. Nimeni nu ne poate acuza că avem interese. Este firesc ca noi să încercăm să formăm o relaţie cît mai apropiată cu populaţia de la Est de Prut. O relaţie ca un pod de flori. Sînt nişte lucruri care generează cu totul alte abordări la Chişinău decît la Bucureşti.

Problematica teritoriului dintre Prut şi Nistru a creat numeroase dificultăţi în recunoaşterea internaţională. SUA n-au recunoscut unirea dintre Basarabia şi statul român. Chiar şi disputa care a avut loc în apropierea celui de-Al Doilea Război Mondial, problematica Basarabiei a fost un soi de cui al lui Pepelea, alături de statele baltice. SUA recunoscuseră statele baltice în perioada interbelică.

Niciodată n-am vrut să-i judec pe oamenii dintre Prut şi Nistru, indiferent ce am crezut eu că ar trebui să facă. Ei au trăit şi continuă să trăiască în altă existenţă decît a noastră, de aceea nici nu-mi permit să judec lucrurile de acolo. Abordînd situaţia existentă, vedem că la Chişinău s-a ajuns la acel nivel foarte înalt la care se decide în ultimii 25 de ani. Se apropie ziua în care se vor da cărţile pe masă. Sper să nu fie cazuri de violenţă, ca în Siria sau Ucraina.

Vedeţi că este unul care spune la Tiraspol că el are avioane cu care ajunge în trei minute la Bucureşti. Şi să ştiţi că are. Noi sîntem sub acoperire strategică aeriană a NATO şi nu-i rău nici aşa. Tot ce se întîmplă acum la Chişinău era previzibil, era o chestiune care tot durează. Nu de la Vilnius, ce Vilnius, ce Riga? Durează din 1990. Amărîţii ăştia de români care mergeau la ambasada URSS, cu „Basarabia, suflet românesc”, anulau, de fapt, orice şansă pentru o discuţie reală.

Nimeni habar n-avea că ăştia sînt doar nişte amărîţi care contestă deciziile super-puterilor globale. Singura şansă pentru Basarabia era să se unească România cu Moldova, nu Republica Moldova cu România. Asta s-a şi discutat. Ar fi trebuit să se facă printr-un transfer de teritoriu din Transilvania către Ungaria, iar ceea ce rămînea din România, unit cu Moldova, să meargă către un proiect de dezvoltare estică.

Deschiderea în lume este atît de profundă încît nu vor mai exista regimuri de forţă care să fie în afara opţiunilor celor care vor merge la vot. Asimilăm o oarecare formulă de asemenea regim în Moldova. Maidanele acestea, care au început la Bucureşti – românii nu sînt însă la fel de duri, de determinaţi, atît de războinici precum cei de la Kiev – sînt provocări mai multe posibile la Chişinău decît au fost la Bucureşti. Pe termen scurt, o să fie provocări. Nici România şi nici Rusia nu sînt capabile să rezolve rapid problemele Republicii Moldova. Oferta europeană va trebui să fie mai consistentă, în sfîrşit, şi va trebui ca şi Europa să înţeleagă că nu Budapesta este locul unde trebuie să se discute problema Chişinăului.

Elena DUMITRU, Adevărul.ro