UE şi-a reafirmat din nou angajamentul deplin faţă de perspectivele de aderare ale Balcanilor de Vest. Mediul geostrategic, cu războiul Rusiei în Ucraina şi criza din Orientul Mijlociu, ameninţă securitatea globală, subliniind importanţa Balcanilor de Vest pentru UE. Cu toate acestea, în afară de cuvinte încurajatoare, nu au fost date alte semnale, comentează European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat Vineri, preluat de Agerpres.

Liderii UE şi ai Balcanilor de Vest s-au întîlnit la Bruxelles la 13 Decembrie, la un an de la summitul de la Tirana din 2022. Scopul summitului a fost de a apropia Balcanii de Vest de UE prin stimularea integrării politice, prin stabilirea unor viitoare baze economice şi prin atenuarea impactului războiului Rusiei din Ucraina.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat, Miercuri, că, în comparaţie cu anii precedenţi, pentru prima dată, există o înţelegere între statele membre ale UE pentru a se pregăti pentru extindere. Metsola a amintit, de asemenea, că Executivul UE (Comisia) a recomandat deschiderea condiţionată a negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina (BiH).

La summitul din 14 Decembrie, liderii europeni au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, au aprobat statutul de candidat pentru Georgia şi să deschidă negocierile cu "Bosnia şi Herţegovina, odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare, şi a invitat Comisia să prezinte un raport pînă în Martie, în vederea luării unei astfel de decizii", a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe platforma X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

Miercuri, el a declarat că ţările din Balcanii de Vest trebuie să finalizeze mai multe reforme, înainte de a putea fi primite în Uniunea Europeană. "Aşteptăm mai multe reforme din partea lor, în special în domeniul statului de drept, în domeniul independenţei sistemului judiciar", a spus Michel. Cu toate acestea, oficialul a adăugat că în regiune există o "determinare politică puternică" de a realiza reformele necesare.

Golob: "Extinderea trebuie privită în termeni geopolitici

Slovenia a fost mult timp un susţinător puternic al aderării Bosniei şi Herţegovinei la UE, premierul sloven Robert Golob declarînd că această ţară ar trebui să fie tratată la fel ca Ucraina şi Republica Moldova. În ajunul summitului de Miercuri, Golob a cerut liderilor UE să ţină cont de geopolitică şi a solicitat un pachet de măsuri pentru ţările candidate la UE. "Chestiunea extinderii ar trebui să fie luată în considerare în termeni geopolitici şi ţările ar trebui să fie tratate ca un pachet ori de cîte ori este posibil", a declarat el.

Golob s-a oprit la Paris, în drum spre Bruxelles, pentru a se întîlni cu preşedintele Emmanuel Macron. Întrebat dacă Macron susţine iniţiativa Sloveniei în legătură cu Bosnia, el a spus că depinde de Macron să răspundă la această întrebare. "În principiu, însă, avem aceeaşi poziţie în această privinţă", a spus Golob.

Slovenia face parte din aşa-numitul grup al "Prietenilor Balcanilor de Vest", alături de Austria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Italia şi Slovacia, care solicită semnale mai puternice pentru această regiune.

Premierul croat, Andrej Plenkovic, a declarat, Joi, că Bosnia şi Herţegovina a primit un semnal politic puternic şi un calendar clar pentru începerea negocierilor de aderare în luna Martie a anului viitor. Plenkovic a adăugat că acest lucru reprezintă un stimulent excelent pentru Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei, condus de preşedinta Borjna Krista, cu care a fost în contact pe tot parcursul zilei, pentru a face mai mulţi paşi importanţi în următoarele două luni în vederea îndeplinirii criteriilor necesare.
Liderii UE au luat decizia în mod neaşteptat de rapid, după ce premierul ungar Viktor Orban a renunţat la dreptul său de veto prin abţinere, adică a părăsit sala în timpul votului.

Italia a dorit un semnal privind Bosnia şi Herţegovina

Decizia de a deschide negocierile cu Bosnia şi Herţegovina, odată ce vor fi îndeplinite criteriile de aderare necesare, a fost, de asemenea, puternic susţinută de Italia. Înaintea summitului, Italia a cerut să se dea un "semnal clar" acestei ţări. Pentru Roma, nu era suficient să se afirme în declaraţie că "UE este pregătită" să deschidă negocierile cu Sarajevo.

Între timp, Consiliul Afaceri Generale a salutat, în concluzii, eforturile de reformă întreprinse de Bosnia şi Herţegovina, după acordarea statutului de ţară candidată în Decembrie 2022. S-a subliniat faptul că s-au făcut paşi şi angajamente importante în vederea îndeplinirii priorităţilor-cheie, în pofida evoluţiilor negative din entitatea Republika Srpska. De asemenea, după cum s-a afirmat, Consiliul a încurajat continuarea progreselor necesare în ceea ce priveşte reformele şi a subliniat importanţa asigurării conformităţii depline a tuturor legilor adoptate cu acquis-ul UE şi cu standardele europene.

Preşedintele Preşedinţiei tripartite a Bosniei şi Herţegovinei, Zeljko Komsic, adresîndu-se summitului de la Bruxelles, a declarat că îndeplinirea celor 14 priorităţi-cheie din Avizul Comisiei Europene din Mai 2019 este esenţială pentru progresul în continuare al Bosniei şi Herţegovinei.

Mai multe ţări la linia de aşteptare

Restul ţărilor vecine – Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – au şi ele ambiţia de a adera la UE, dar se confruntă cu proceduri de aderare îndelungate şi meticuloase.

Muntenegru, considerat favorit, a început discuţiile în 2012, urmat de Serbia în 2014. Cu toate acestea, ambele ţări sunt departe de a-şi alinia complet legislaţia şi standardele la normele UE.

Albania şi Macedonia de Nord au demarat negocierile de aderare anul trecut, la mai bine de zece ani după ce au depus cereri de aderare.

Cazul Kosovo este îngreunat de faptul că cinci ţări ale UE nu i-au recunoscut independenţa, după ce Kosovo s-a desprins de Serbia, în 2008.

Prim-ministrul macedonean, Dimitar Kovacevski, a declarat că Macedonia de Nord a finalizat procesul de evaluare, care a fost validat de UE, dar "ştim cu toţii că mai avem o sarcină de îndeplinit". Macedonia de Nord mai trebuie să îşi modifice Constituţia pentru a rezolva problema de lungă durată cu Bulgaria vecină, prin adăugarea unei referiri la existenţa unei minorităţi etnice bulgare. El a adăugat că "proiectul de concluzii este foarte clar şi cu siguranţă vom merge mai departe cu reformele, întrucît procesul de modificare a Constituţiei este inevitabil", a declarat el, înainte de summitul UE-Balcanii de Vest. "Depinde acum de noi, dar discuţiile vor continua, cu siguranţă", a conchis Kovacevski.

Premierul bulgar, Nikolai Denkov, a declarat, în legătură cu aderarea Macedoniei de Nord la UE, că Bulgaria sprijină extinderea UE în Balcanii de Vest, dar că, pînă în prezent, s-a opus prin veto aderării Macedoniei de Nord din cauza unor dispute istorice, culturale şi lingvistice. Sofia a stabilit o cerinţă din partea Skopje de a pune în aplicare Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări şi de a adopta modificări constituţionale care să includă bulgarii în Constituţia Macedoniei de Nord. Modificările redactate de Guvernul Macedoniei de Nord au fost dezbătute pe larg, dar nu au fost încă adoptate în Parlament.

Serbia este de acord cu declaraţia şi se opune sancţiunilor impuse Rusiei

"Este bine că avem summitul UE-Balcanii de Vest, deoarece, pe lîngă comunitatea politică europeană, este un nou format în care noi, cei din Balcanii de Vest, putem discuta întotdeauna în mod deschis, onest şi complet transparent cu liderii UE", a declarat premierul sîrb, Ana Brnabic, pentru reporteri.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat ţările din Balcanii de Vest să se alinieze pe deplin la politica externă şi de securitate a UE. El s-a referit, de asemenea, la aplicarea sancţiunilor, întrucît Serbia refuză să le adopte pe cele impuse Rusiei din cauza invaziei asupra Ucrainei, deşi este candidată la aderare. Brnabic a declarat că, în ceea ce priveşte valorile UE, Serbia este de acord cu declaraţia UE. Cu toate acestea, cînd vine vorba de sancţiunile împotriva Rusiei, ea a spus că poporul sîrb este împotriva introducerii oricărui tip de sancţiuni "pentru că am suferit de pe urma sancţiunilor în anii 1990. Credem că sancţiunile îi pun întotdeauna în pericol pe cei mai vulnerabili din rîndul populaţiei", a conchis Brnabic.

Borrell: "Respectaţi promisiunile, evitaţi frustrările''

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a deplîns progresul lent al procedurilor de aderare.
"Ceea ce trebuie să facem este să ne respectăm promisiunile, să evităm frustrările şi să îndeplinim aşteptările create", a declarat el.

"Negocierile de aderare sunt o parte a efortului nostru de a apropia Balcanii de Vest, dar cealaltă parte este să ne uităm la economie", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după reuniune. "Dacă ne uităm la economiile din Balcanii de Vest, acestea se situează astăzi la aproximativ 35% din media UE. Cu alte cuvinte, există mult potenţial neexploatat", a spus ea.

"Indiferent că este vorba, de exemplu, de o centrală solară fotovoltaică în Albania sau de o cale ferată în Muntenegru. Acestea sunt proiectele pe care le promovăm", a declarat von der Leyen. "Şi, în cele din urmă, tinerii, cea mai preţioasă parte a vieţii noastre. În Octombrie, am fost fericiţi şi onoraţi să deschidem biroul local al Colegiului Europei din Tirana. Pot să vă informez că, pînă acum, 500 de elevi au depus deja cereri pentru a veni să studieze acolo anul viitor. Uniunea Europeană va finanţa 15 burse", a declarat von der Leyen.

Cooperarea economică şi investiţiile specifice în infrastructură, cum ar fi drumurile, căile ferate, internetul şi reţelele de electricitate, vor stimula economiile din regiune. Comisia a anunţat un nou pachet de investiţii în valoare de 680 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul transportului feroviar şi al energiei regenerabile în Balcanii de Vest.

În timp ce aceste ţări aşteaptă încă să devină membre ale UE, cetăţenii şi întreprinderile ar trebui "să simtă cît mai curînd posibil efectele pozitive ale acestui angajament cu UE", a declarat Michel.

UE ar dori să încurajeze "mai multe investiţii" şi "mai multă dezvoltare economică", a spus el.

Cu toate acestea, un fond propus, în valoare de pînă la 6 miliarde de euro, este blocat într-o dezbatere internă a UE privind revizuirea bugetului comun al blocului.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor ANSA, ATA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, MIA, STA, Tanjug participante în proiectul enr