De ce germanii nu cumpara case si prefera sa stea cu chirie?
Germanii preferă să locuiască în chirie încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). La predarea necondiționată a Germaniei în Mai 1945, 20% din fondul de locuințe al Germaniei era distrus. Aproximativ 2,25 milioane de case au dispărut și alte 2 milioane au fost avariate. Un recensămînt din 1946 a arătat că erau necesare 5,5 milioane de locuințe pentru a deveni viitoarea Germanie de Vest.
Problema locuințelor în Germania nu a fost singura problemă. Economia trecea printr-o perioadă dificilă, astfel finanțarea a fost imposibilă și moneda națională a fost practic lipsită de valoare. Un program guvernamental era singura modalitate de a satisface nevoia de case.
Un program de locuințe ar fi readus simultan oamenii la muncă și ar fi redus stresul crizei locuințelor. Din cauza unor astfel de îngrijorări politice, precum și a unei nevoi reale, Germania de Vest și-a conceput politica de locuințe astfel încît să poată beneficia cît mai mulți oameni de un acoperiș deasupra capului.
La scurt timp după înființarea Germaniei de Vest în 1949, Guvernul a promulgat prima sa lege a locuințelor. Legea a fost concepută pentru a stimula construcția de case care să răspundă nevoilor populației.
Programul a funcționat și construcția locuințelor a crescut datorită unei combinații de subvenții directe și scutiri generoase de impozite disponibile entităților publice, non-profit și private. Astfel, pînă în 1962, necesarul de locuințe era de aproximativ 658.000. Marea majoritate a unităților de locuit noi erau închiriate pentru că a existat o cerere redusă din partea potențialilor cumpărători. Piața ipotecară germană a fost incredibil de slabă, iar băncile au cerut debitorilor săi avans mare și puțini germani aveau bani la acea vreme.
Este demn de remarcat faptul că Germania nu a fost singura țară cu o criză a locuințelor după Al Doilea Război Mondial. Marea Britanie a avut probleme similare, însă cu toate acestea, britanicii nu au rămas chiriași. Rata proprietății britanice este de aproximativ 66%, mult mai mare decît cea a Germaniei.
Din cauza dificultăţilor întîmpinate în obţinerea unui credit ipotecar, germanii au continuat să închirieze.