Cum ai fost mintit ca viata dupa moarte exista
A dovedit știința că viața după moarte există? Depinde ce vrei să crezi
Un studiu privind activitatea creierului după moartea ar putea fi relevant în problematica existenței vieții după moarte. Dacă îl iei în serios.
Lumini strălucitoare, căldură, întîlniri cu spirite sau detașarea de corp sunt lucrurile pe care mii, poate chiar milioane de oameni, le-au raportat cînd s-au apropiat de moarte, dar s-au întors. Aceste așa-numite experiențe apropiate de moarte (NDE) sunt fenomene întîlnite pe scară largă, dar mereu au fost întîmpinate cu scepticism considerabil în rîndul comunității medicale și științifice, iar unii consideră că aceste experiențe sunt halucinative sau iluzorii.
În ciuda numărului de rapoarte anecdotice privind NDE există foarte puține studii obiective. Acum, cercetători de la Universitatea din Southampton au finalizat un studiu care a durat patru ani de-a lungul căruia au analizat peste 2.000 de pacienți cu stop cardiac. Ei au oferit o perspectivă obiectivă asupra unuia dintre cele mai controversate subiecte existente.
Totul a intrat însă într-un circuit ciudat o dată ce-a fost tabloidizat subiectul, după cum probabil l-ai și văzut în România. The Independent, de exemplu, a spus: „Știi că ești mort atunci cînd ai murit“. Pe scurt, o persoană decedată ar putea să mai audă, după ce-a murit. Ceea ce e ciudat și greu de verificat, dar asta n-a oprit pe nimeni să creadă că „moartea tocmai a devenit şi mai înfricoşătoare“. Ei bine, e la fel de înfricoșătoare și studiul trebuie puțin clarificat.
Ce-i cu studiul acesta și, mai ales, chiar mai simți ceva după moarte?
Așa cum este descris în „Resuscitare”, studiul AWARE (conștientizarea în timpul resuscitării), acesta a urmărit examinarea gamei largi de conștientizări și experiențe mintale asociate cu stop cardiac. Ei au testat validitatea experiențelor raportate pentru a determina dacă e ceva real sau e totul imaginat.
Dintre cei 2.060 de pacienți înscriși în studiu, 330 au supraviețuit și 140 au reușit să realizeze interviuri structurate despre amintirile lor cu privire la eveniment. Ei au descoperit că 39% din acești indivizi au descris o anumită conștientizare a timpului care a precedat resuscitării, adică atunci cînd inimile lor au încetat să bată.
Majoritatea acestor pacienți, cu toate acestea, nu au avut amintiri specifice ale evenimentului, sugerînd că mulți oameni au într-adevăr activitate mintală în timpul unui stop cardiac, dar își pierd amintirile după recuperare. Doctorul Parnia spune că acest lucru se datorează leziunilor cerebrale sau a medicamentelor sedative.
De exemplu, ketamina, un anestezic disociativ folosit pentru sedare și anestezie generală, este cunoscut că face pacienții să simtă un puternic sentiment de detașare de corpul lor și un sentiment de pace sau bucurie. Starea indusă este adesea descrisă ca fiind similară cu cea a experiențelor apropiate de moarte.
Nu, încă nu s-a dovedit că mai „trăiești“ după moarte
Un studiu anterior a examinat activitatea creierului a șapte pacienți aflați în stare critică. Nu li se mai dădea nici o șansă la viață, dar în creierul cărora s-a găsit activitate neuronală în apropierea momentului decesului. Autorul principal al studiului a raportat că crizele din regiunile de memorie ale creierului pacientului ar putea fi responsabile pentru NDE. Deși pacienții din studiul actual nu și-au putut aminti detalii specifice, mulți au avut amintiri cu teme specifice. Unii dintre ei au spus că au simțit liniște și au văzut lumini strălucitoare și animale, în timp ce alții au simțit frică și chiar au relatat că s-au simțit tîrîți prin ape adînci.
Interesant e că 13% din acești indivizi s-au simțit despărțiți de corpul lor, iar un om a povestit că s-a desprins total de corpul lui și privea cum medicii îl resuscitau. Trei minute le-a luat pentru a porni din nou inima acestui om, însă el a putut descrie în detaliu ceea ce s-a întîmplat. Știm că creierul nu funcționează atunci cînd inima a încetat să mai bată, a explicat doctorul Parnia. Dar, în acest caz, omul a fost conștient timp de trei minute, în timpul în care inima nu a avut activitate, asta deși creierul se oprește la maximum 30 de secunde după ce inima încetează.
Concluzia a fost cît de cît simplă și previzibilă: doar 2% din „cobai“ și-au amintit sunete care ar putea fi legate de evenimente reale, dar procentul este atît de mic, încît nu-i concludent. Altfel spus, nu, încă nu e clar dacă mai… trăiești după ce mori.
PLAYTECH.RO