Președinta Maia Sandu readuce în discuție eventualitatea unirii cu România

* O eventuală reunificare a Republicii Moldova cu România ar putea accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană, a declarat președinta Maia Sandu, într-un interviu acordat publicației Le Monde. „O astfel de decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor”, a subliniat Sandu, referindu-se la scenariul unei eventuale uniri. Șefa statului a mai spus că analizează și opțiuni alternative de integrare europeană, inclusiv posibilitatea ca Republica Moldova să adere la UE fără regiunea separatistă transnistreană.

* Președintele Nicușor Dan a declarat Miercuri, întrebat despre o posibilă unire cu Republica Moldova, că „dacă va exista majoritate (în Republica Moldova) pentru acest proiect, noi suntem gata”, scrie g4media.ro. „Din partea României, nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului din 2018, care a spus că România e pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a spus Nicușor Dan.

* Luni, 27 Aprilie, vice-prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu secretarul general al Inițiativei Central Europene (ICE), Franko Dal Mas, aflat în vizită de lucru în Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării în cadrul ICE, în contextul marcării a 30 de ani de participare a Republicii Moldova. Mihai Popșoi a subliniat rolul important al organizației în sprijinirea parcursului european al țării și a apreciat proiectele implementate, inclusiv în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Italia, în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Inițiativa Central Europeană este cel mai vechi și cel mai mare forum interguvernamental pentru cooperarea regională în Europa Centrală, reunind 16 țări – 9 state membre ale Uniunii Europene și 7 state candidate. Republica Moldova a aderat la Inițiativa Central Europeană în 1996 și a deținut Președinția ICE în 2008 și 2023.

* Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat, în perioada 27–29 Aprilie 2026, o vizită de lucru la Dubrovnik, Croația, unde a participat la cea de-a 11-a ediție a Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări (Three Seas Initiative – 3SI). Evenimentul a reunit lideri politici, instituții financiare internaționale și parteneri strategici din Europa și Statele Unite ale Americii, fiind dedicat dezvoltării infrastructurii de transport, energie și digitalizare în regiunea dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

* Prim-ministrul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere, la Dubrovnik, cu președintele român Nicușor Dan, în marja reuniunilor dedicate cooperării regionale. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului dintre Republica Moldova și România, sprijinul pentru parcursul european și proiectele comune care au impact direct asupra cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Premierul a apreciat sprijinul oferit de România în gestionarea crizelor recente, în special în sectorul energetic și în domeniul mediului, dar și în avansarea agendei de dezvoltare și integrare europeană. România rămîne principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu peste 1.700 de companii active și investiții de aproximativ 7 miliarde de lei în economia locală.

* Așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol s-a adresat Parlamentului de la Chișinău și s-a plîns pe lipsă de dialog, Într-o scrisoare adresată lui Igor Grosu, oficialii separatiști își exprimă „îngrijorarea profundă”, referitoare la eliminarea facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană. Exponenții regimului de Tiraspol susțin că introducerea unor taxe „va duce inevitabil la creșterea prețurilor de consum” și va provoca o „criză umanitară în regiune”, notează rupor.md. Prin urmare, ei solicită Parlamentului să renunțe măsurile anunțate și să promoveze un „dialog cuprinzător pentru normalizarea mediului de reglementare”. Ridicarea facilităților fiscale pentru Transnistria ar urma să înceapă în Iunie 2026.

* Participarea la un schimb internațional de persoane în urma căruia doi ofițeri moldoveni au fost eliberați din captivitatea rusă reprezintă o premieră pentru Republica Moldova. Vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Andrian Cheptonar: „Am reușit să promovăm ca cei doi cetățeni ai Republicii Moldova care se aflau în captivitate în Federația Rusă să fie introduși în acest schimb de prizonieri”, a declarat Andrian Cheptonar, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1. Referindu-se la implicarea partenerilor externi, oficialul a evidențiat sprijinul consistent din partea partenerilor din România, Polinia și Statele Unite pe care îl califică drept „un parteneriat de nădejde”. În urma unui schimb internațional de persoane, doi ofițeri ai SIS, reținuți la Moscova în Aprilie 2025, au fost repatriați. Aceștia ar fi intrat în Rusia cu documente false și identități fictive pentru a desfășura „activități îndreptate împotriva securității naționale a Rusiei”. În schimbul acestora, au fost predați Nina Popova, cetățeancă a Federației Ruse și Alexandru Bălan, fostul director adjunct al SIS, acuzat de trădare de țară în interesul serviciilor secrete din Belarus. Posesor al cetățeniei moldovenești și române, el a fost reținut pe 8 Septembrie 2025 la Timișoara, fiind acuzat de divulgarea unor secrete de stat ale României către serviciile de informații din Belarus, aliate ale Moscovei. Condamnat, pe 15 Aprilie, la un an și șase luni de închisoare, Bălan a fost extrădat din România pe 24 Aprilie și predat autorităților moldovenești pentru a fi inclus în schimbul internațional de persoane.

* Rusia va lua „toate măsurile disponibile” pentru a proteja cetățenii săi din regiunea transnistreană în cazul în care conflictul de pe malurile Nistrului ar escalada într-un mod forțat, a declarat ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, într-o conferință de presă la Chișinău privind tensiunile din zona separatistă. Diplomatul a afirmat că, deși opțiunile dramatice par puțin probabile în prezent, situația se poate schimba, iar responsabilitatea pentru eventualele consecințe negative ar reveni conducerii Republicii Moldova. Ozerov a subliniat că Armata rusă trebuie protejată în conformitate cu Constituția și tratatele internaționale, fără a preciza ce măsuri ar fi luate concret. Ambasadorul a menționat că nu intenționează să „amenințe pe nimeni”, dar a insistat asupra respectării acordurilor bilaterale și internaționale în procesul de reglementare transnistreană. Forțele ruse de menținere a păcii, operaționalizate prin Grupul Operațional al Forțelor Ruse (OGRF), și-au început misiunea în Vara anului 1992 conform Acordului privind principiile soluționării pașnice a conflictului armat din regiunea Nistrului. Grupul operațional, format din aproximativ 1.000 de soldați și ofițeri, are în atribuții și paza depozitelor de armament din Cobasna, unde se află peste 20.000 de tone de muniție rămase după retragerea trupelor sovietice. (M.C.)