10 raioane și 300 de Primării

* Guvernul Republicii Moldova a inițiat o reformă masivă a administrației publice locale, care urmărește consolidarea Primăriilor și reorganizarea raioanelor, pentru a oferi servicii mai eficiente și a reduce birocrația. În prezent, țara numără aproximativ 898 de Primării, dintre care multe au sub 1.500 de locuitori și se confruntă cu resurse insuficiente. Peste 70% dintre Primării nu dispun de mijloace suficiente pentru a oferi servicii publice de calitate, iar aproape 60% dintre localități depind aproape integral de transferuri de la bugetul de stat. Reforma propune reducerea numărului de Primării la aproximativ 300, printr-un proces de amalgamare voluntară a localităților. Structura actuală a celor 32 de raioane urmează să fie reorganizată într-un sistem de 10 raioane consolidate, fiecare cu atribuții administrative clar definite. În acest context, raionul Taraclia va fi transformat în municipiu, reflectînd particularitățile sale administrative și culturale.

* Un nou sondaj realizat de Intellect Group arată că motivul principal pentru care cetățenii nu merg la vot este o criză profundă de încredere. Datele sînt alarmante: 34,3% dintre oameni nu mai au încredere în politicieni, iar alți 27,2% sînt convinși că votul lor nu are nici o valoare. În total, peste 60% dintre cetățeni aleg să nu participe la alegeri dintr-un calcul simplu: văd sistemul ca fiind ineficient. Această stare este agravată de lipsa unei alternative reale – 21% dintre respondenți spun că, deși ar vrea să voteze, nu au pe cine alege. Analiza subliniază un fapt esențial: doar 9% dintre moldoveni sînt cu adevărat dezinteresați de politică. Restul majorității care nu se prezintă la urne o face dintr-un protest tăcut – refuză să valideze un proces care nu le aduce nici o îmbunătățire în viața de zi cu zi.

* Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost amînate din nou, după ce Curtea de Apel Sud a admis, pe 3 Aprilie, cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și a suspendat hotărîrile adoptate de legislativul autonomiei. Decizia instanței vizează actele prin care Adunarea Populară stabilise desfășurarea alegerilor pe 21 Iunie, constituirea unui nou organ electoral local și aprobarea regulamentului scrutinului. Hotărîrea este provizorie, fiind valabilă pînă la examinarea cauzei în fond, și poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiție. Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat, Serghei Cernev, a declarat că acțiunile Adunării Populare contravin legislației naționale și depășesc competențele autonomiei. Fostul deputat Fiodor Gagauz a acuzat Chișinăul că blochează deliberat procesul electoral, invocînd motive formale. Potrivit acestuia, disputa ar fi generată de o diferență de terminologie între legislația locală și cea națională – „Comisia Electorală Centrală” versus „Consiliul Electoral Central” – care, în opinia sa, nu ar trebui să afecteze dreptul autonomiei de a organiza alegeri. Criza privind organizarea alegerilor din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă scrutinul a fost amînat de mai multe ori din cauza disputelor juridice și a neconcordanțelor dintre legislația autonomiei și cea națională. Recent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul ar fi influențat de factori externi, inclusiv de interesele Kremlinului și ale grupării conduse de Ilan Șor.

* PAS a propus aprobarea unui Cod privind funcționarea Parlamentului. Proiectul a fost înregistrat pe 6 Aprilie, iar opoziția susține că astfel ar fi limitate drepturile democratice ale deputaților și contestă inițiativa la Consiliul Europei, Delegația UE de la Chișinău și Comisia de la Veneția. Mai exact, reprezentanții opoziției sînt nemulțumiți de reglementările privind statutul și conduita deputaților. Conform lor „aceste inițiative permit modificarea regulilor fără participarea opoziției, limitează drepturile deputaților și contravin Constituției și standardelor europene”. Aceștia susțin că opoziției i s-ar limita dreptul de a participa la aprobarea ordinii de zi, deputaților li s-ar leza dreptul la exprimare, iar luările de cuvînt ar fi condiționate.

Printre noutățile Codului se numără faptul că fiecare deputat va trebui să depună și să semneze un jurămînt la preluarea mandatului. Speakerul va avea dreptul să deconecteze microfonul dacă luările de cuvînt nu corespund subiectelor dezbătute, iar parlamentarii nu vor putea migra de la o fracțiune la alta, cei care sînt excluși sau părăsesc formațiunile lor rămînînd neafiliați.

* Comisia Electorală Centrală (CEC) a sesizat Ministerul Justiției pentru inițierea procedurii de dizolvare a trei partide politice. Măsura a fost luată în contextul în care aceste formațiuni nu au respectat, în mod repetat, obligația de a prezenta rapoartele financiare. CEC anunță că a luat act de rapoartele privind gestiunea financiară pentru anul 2025, prezentate de către 57 de partide politice. Din cele 66 de partide politice înregistrate la Agenția Servicii Publice, 63 de formațiuni aveau obligația legală de a prezenta aceste rapoarte. Astfel, instituția precizează că Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova au fost dizolvate prin hotărîrile instanțelor judecătorești și nu mai au obligația de a prezenta raportul financiar pentru anul precedent.

* Președinta Maia Sandu a promulgat deciziile de denunțare de către Republica Moldova a Acordului de constituie, a protocolului aferent și a statutului Comunității Statelor Independente (CSI. Statele membre ale organizației urmează să fie notificate despre hotărîrea autorităților de la Chișinău. Relațiile cu statele membre ale CSI vor continua după denunțare pe platforme bilaterale și multilaterale. Republica Moldova va rămîne parte la mai multe tratate încheiate în cadrul CSI, în special în domeniile comercial-economic și social. Pe de altă parte, Kremlinul a transmis anterior că autoritățile din Moldova nu pot decide unilateral ce acorduri vor păstra, iar decizia finală va aparține statelor membre ale CSI.

* Șefa statului Maia Sandu a fost întîmpinată Miercuri la Dublin de președinta Irlandei, Catherine Connolly. În cadrul întrevederii, acestea au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul în care Irlanda va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, începînd cu 1 Iulie. Totodată, agenda vizitei a cuprins întrevederi cu prim-ministrul Micheál Martin, cu vice-prim-ministrul Simon Harris și alți oficiali. Micheál Martin, prim-ministrul irlandez, a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova: „În cadrul întrevederii noastre, am reiterat poziția Irlandei potrivit căreia viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Irlanda susține cu tărie extinderea Uniunii Europene. Avem acum o oportunitate generațională de a unifica și mai mult continentul nostru și este esențial ca Uniunea Europeană să valorifice acest moment. Irlanda a beneficiat enorm de apartenența la UE în ultimii 50 de ani. Credem că și alte țări europene merită aceleași oportunități, odată ce îndeplinesc criteriile necesare”, a spus oficialul. (M.C.)