Maia Sandu: ”Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere”

* Luni, 23 Martie, vice-prim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, în cadrul Conferinței privind securitatea la Marea Neagră, desfășurată la Chișinău, a declarat că extinderea Uniunii Europene cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă o investiție strategică în securitatea continentului european. ”Marea Neagră nu trebuie privită izolat, sau ca un teatru periferic, ci ca un ax central în arhitectura mai largă de securitate europeană. Astăzi, UE joacă un rol important în domeniul securității, inclusiv în regiunea Mării Negre, iar în contextul actual de insecuritate geopolitică face ca extinderea să consolideze capacitatea UE de a acționa, atît ca furnizor de securitate, cît și ca actor diplomatic. Extinderea Uniunii Europene pentru a include R. Moldova și Ucraina trebuie înțeleasă nu doar ca o ambiție politică, ci ca o investiție strategică în pace, stabilitatea pe termen lung a Europei. Securitatea Mării Negre este indivizibilă de securitatea întregului continent, iar noi, ca state riverane, trebuie să avem un rol substanțial și de lider în asigurarea păcii în regiune”, a subliniat Mihai Popșoi. Republica Moldova a găzduit cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea, la care au participat delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Evenimentul a fost co-organizat de Ministerele Afacerilor Externe și de Apărare ale Republicii Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene.

* Republica Moldova a demarat procedura de denunțare a Acordului cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) și alte state ex-sovietice privind împărțirea parcurilor de inventar ale vagoanelor marfare și containerelor ale fostului Minister al Căilor de Comunicații al URSS, semnat în Ianuarie 1993. Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ privind oportunitatea denunțării Acordului. Denunțarea a fost propusă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Autorii au precizat că scopul tratatului a fost asigurarea continuității transportului feroviar de mărfuri și prevenirea disfuncționalităților economice într-o perioadă de tranziție instituțională post-sovietică. Astfel, în baza Acordului au fost împărțite parcurile de inventar ale vagoanelor marfare și containerelor aparținînd fostului Minister al Căilor de Comunicații al URSS între statele CSI și alte state ex-sovietice care nu au făcut parte din Comunitate. Totodată, a fost stabilit cadrul pentru utilizarea în comun a acestora în viitor. Acordul nu mai este actual, întrucît parcul de vagoane marfare și containere a fost împărțit între statele succesoare ale URSS cu aproximativ 30 de ani în urmă, iar mecanismele de colaborare prevăzute de Acordul din 1993 nu mai sînt aplicate. În prezent, colaborarea dintre Moldova și administrațiile feroviare străine se realizează în baza acordurilor bilaterale și multilaterale moderne. Totodată, Acordul din 1993 nu este compatibil cu procesul de reformă și modernizare a sectorului feroviar național, în contextul alinierii la standardele Uniunii Europene. În plus, războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei a evidențiat riscurile menținerii unor aranjamente juridice și instituționale moștenite din spațiul CSI.

* Soluționarea conflictului transnistrean necesită demilitarizare, democratizare și implicarea partenerilor externi, a declarat președinta Maia Sandu, referindu-se la așa-numitul non-paper. Față de documentul de lucru prezentat recent de autoritățile de la Chișinău partenerilor internaționali, în care sînt schițate posibile mecanisme de tranșare a reintegrării, printre altele, Maia Sandu a precizat: ”Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere, pentru că vedem ce se întîmplă cu cetățenii de acolo. Oamenii trebuie să mănînce, să-și încălzească apartamentele, trebuie să aibă unde să-și ducă copiii la grădiniță și la școală. Ei au nevoie de condiții normale de viață”.

Recent, Biroul politic de reintegrare a prezentat partenerilor externi un document informal, așa-numit non-paper, privind posibile soluții pentru reintegrarea treptată a regiunii transnistrene. Documentul, aflat în fază de consultări, nu e o strategie finală, ci un instrument de discuții cu partenerii occidentali. Potrivit informațiilor prezente în spațiul public, propunerea de abordare graduală include alinierea economică și instituțională a regiunilor Republicii Moldova, precum și o posibilă implicare internațională în perioada de tranziție.

* Se pare că alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea fi anulate din nou, după ce Cancelaria de Stat a cerut, pe 23 Martie, abrogarea mai multor decizii adoptate de APG, pe 17 Martie, pe care le consideră ilegale. Documentul a fost publicat pe site-ul oficial al APG. Solicitarea biroului teritorial al Cancelariei vizează hotărîrile prin care parlamentul local de la Comrat a aprobat componența organului electoral al Găgăuziei și a stabilit data noului scrutin. Totodată, cererea vizează și decizia privind modul de organizare a cadrului juridic al alegerilor din regiune. Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

* Vice-prim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că este esențială includerea permanentă pe agenda OSCE a problemei drepturilor omului în regiunea transnistreană a Moldovei și a asistenței acordate victimelor acesteia, inclusiv eliberarea lor din detenția ilegală. Conform relatării pentru INFOTAG de către serviciul de presă al Biroului pentru Reintegrare, el a făcut această declarație în cadrul unei întîlniri de Marți, la Chișinău, cu vice-președintele Adunării Parlamentare a OSCE, Kyriakos Hadjiyanni, și cu șefa interimară a Misiunii OSCE în Republica Moldova, Izabela Silwia Hartmann. Părțile au discutat „dinamica actuală a proceselor de pe ambele maluri ale Nistrului, interacțiunea în formatul de dialog dintre Chișinău și Tiraspol, precum și prioritățile cheie ale autorităților moldovene în avansarea treptată și sectorială a politicii de reintegrare a țării”.

* Nicolae Botgros și-a depus mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit purtătoarei de cuvînt a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, decizia vine în contextul în care artistul vrea să revină în prim-planul activității sale profesionale. Nicolae Botgros are 72 de ani și a devenit deputat în urma alegerilor parlamentare din 2025, fiind poziționat pe locul 11 pe lista PAS. Accederea sa în Legislativ a fost privită ca un aport din partea unei personalități marcante a culturii, Botgros declarînd în acel moment că vrea să contribuie la susținerea domeniului cultural, pe care îl consideră într-o situație dificilă. În Parlamentul a făcut parte din Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Nicolae Botgros este al 14-lea deputat PAS care și-a depus mandatul în actuala legislatură. Mai mulți parlamentari aleși pe lista partidului au renunțat la funcție pentru ocuparea alte poziții în Guvern sau în instituțiile publice ori pentru a reveni la activitatea profesională anterioară. (M.C.)