Alexandru Tarnavschi consideră că autonomia găgăuză nu are nevoie de un „administrator extern”

* Marți, 25 Noiembrie, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu ambasadoarea Suediei, Petra Larke. În cadrul convorbirilor, au fost discutate agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Planului de Creștere și sprijinul părții suedeze în atragerea investițiilor și realizarea reformelor cheie pentru Republica Moldova. În luna Octombrie, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova și Consiliul Național al Comerțului din Suedia au semnat Memorandumul pentru consolidarea cooperării în procesul de integrare europeană. În baza documentului, cele două instituții vor colabora pentru a sprijini accesul produselor și serviciilor moldovenești pe piața unică europeană, ceea ce pentru antreprenori înseamnă proceduri mai clare și mai puțină birocrație în procesul de export către Europa.

* Fosta deputată Iulia Dascălu a anunțat că părăsește Partidul Acțiune și Solidaritate. „Ce se petrece astăzi în partid deja nu mai rezonează cu valorile pentru care am aderat la PAS încă în 2016”, și-a explicat decizia fosta parlamentară.

* Marți, 25 Noiembrie, președintele PSRM, Igor Dodon, a convocat ședința staff-ului Zonei de Nord a țării. La întrevedere a participat Ala Pilipețcaia, deputat PSRM, responsabilă pentru raioanele de Nord ale țării. În cadrul întrunirii au fost discutate problemele stringente cu care se confruntă oamenii din raioanele de Nord, precum și necesitatea consolidării unui dialog permanent între formațiune și cetățeni. Un subiect aparte al discuției l-a constituit organizarea procesului de colectare a propunerilor din teritoriu pentru elaborarea bugetului alternativ al PSRM, document ce urmează să fie prezentat în Parlament în perioada următoare. Igor Dodon a subliniat importanța implicării directe a tuturor organizațiilor locale în formularea acestui proiect.

* Prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întîlnit, Marți, cu șeful Oficiului Consiliului Europei (CoE) la Chișinău, Falk Lange. Oficialul a apreciat progresul în parcursul european și a asigurat că Republica Moldova va continua să beneficieze de asistența CoE în implementarea reformelor. În discuții, oficialii au evidențiat importanța strategică a Planului de acțiuni pentru Republica Moldova 2025-2028, ce prevede asistență în domenii prioritare: reforma Justiției, combaterea corupției și a dezinformării, protecția drepturilor omului și asigurarea bunei guvernări. De asemenea, în contextul situației regionale, demnitarii au menționat necesitatea consolidării eforturilor pentru creșterea rezilienței la atacurile hibride și dezinformare și au analizat posibilitatea elaborării unui plan comun de acțiuni.

* Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, Miercuri, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău și i-a înmînat o notă de protest în legătură cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone, la data de 25 Noiembrie 2025. Ministerul a calificat aceste acțiuni drept absolut inadmisibile, subliniind că ele reprezintă o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa securității naționale și regionale. MAE a reiterat apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni care pun în pericol securitatea Republicii Moldova și de a respecta cu strictețe normele internaționale, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

* În cadrul unei conferințe de presă, deputata PSRM Alla Darovannaia a luat cuvîntul alături de un grup de părinți, profesori și reprezentanți ai comunităților din care fac parte școlile care urmează să fie închise. Ea a declarat că, în cei patru ani de guvernare PAS, locuitorii țării se confruntă cu „reforme” continue, care înseamnă doar optimizări, închideri și creșterea sărăciei. Potrivit deputatei, în ultimii ani, Moldova a pierdut 260 de mii de cetățeni, iar închiderea școlilor nu face decît să accentueze exodul populației, privînd copiii de posibilitatea de a învăța în propriile sate. Darovannaia a subliniat că închiderea școlilor primare este deosebit de tragică, deoarece copiii mici sînt nevoiți să parcurgă zilnic 15 kilometri pentru a beneficia de studii de bază, pe care statul are obligația să le asigure conform Constituției.

* Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandru Tarnavschi, consideră că autonomia găgăuză nu are nevoie de un „administrator extern”, chiar dacă regiunea se confruntă cu influențe politice puternice și lipsă de stabilitate. Tarnavschi susține însă că soluția nu este un control temporar instituit de autoritățile centrale, idee vehiculată în spațiul public în ultimele zile, ci reluarea proceselor democratice în autonomie, transmite infotag.md. ”Oamenii sunt obosiți, iar această oboseală generează discuții despre un posibil management extern, dar sunt împotriva acestui lucru. Există linii care nu pot fi depășite”, a scris deputatul. El a subliniat că, potrivit Constituției, puterea în Găgăuzia este aleasă de locuitorii săi: ”Nu este numită, nu este importată și nu este o administrație temporară de sus”. Deputatul afirmă că renunțarea la acest principiu ar pune în pericol chiar existența autonomiei ca drept politic. ”Puterea externă nu este un leac; este o altă lovitură dată încrederii. Calea corectă este alta: alegeri corecte, o nouă conducere în care oamenii au încredere, transparență și responsabilitate. Și cooperare cu Chișinăul, nu conflict”, a mai precizat el. Declarațiile apar pe fundalul discuțiilor despre un eventual vid de putere în autonomie. Recent, reprezentantul Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Sergiu Cernev, a declarat că regiunea se află într-o situație administrativă incertă, după ce bașcanul Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare, iar mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 Noiembrie. În acest context, Cernev a propus numirea unui „administrator interimar” din Chișinău pentru organizarea alegerilor bașcanului și alegerilor parlamentare locale.

* Guvernul a aprobat inițierea negocierilor asupra Acordului interguvernamental dintre Republica Moldova și România privind scutirea de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice și de serviciu. Inițiativa semnării Acordului aparține părții române, avînd în vedere faptul că, începînd cu 31 Martie 2024, România este obligată să respecte Acquis-ul Schengen. Prin acest Acord se va armoniza cadrul juridic bilateral la cerințele regimului Schengen privind călătoriile fără viză pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu. Acordul nu afectează regimul general de călătorii al cetățenilor, ci reprezintă o ajustare tehnică necesară pentru ca activitatea personalului diplomatic și cooperarea bilaterală să se desfășoare fără întreruperi. Potrivit proiectului de Acord, titularii pașapoartelor diplomatice și de serviciu din ambele state vor putea intra, tranzita și rămîne fără viză pe teritoriul statului celeilalte părți pentru o perioadă de pînă la 90 de zile în orice interval de 180 de zile. Perioada de ședere pe teritoriul României se va calcula cumulativ, incluzînd eventualele șederi în alte state care aplică Convenția de Implementare a Acordului Schengen. Acordul mai prevede scutirea de viză, pe întreaga durată a misiunii, pentru membrii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ale ambelor state, cu condiția notificării numirii lor pe cale diplomatică cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea misiunii. (M.C.)