Sprijinul organizaţiilor financiare internaţionale a picat greu pe umerii antreprenorilor în ultimii ani. „Condiţionarea” pentru sprijinul financiar a dus la noi impozite şi taxe. Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) organizează un forum al oamenilor de afaceri în care va prezenta constrîngerile cu care se confruntă oamenii de afaceri şi va propune politici pentru depăşirea situaţiei. Despre aceasta a comunicat preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, într-un interviu pentru IPN.

– Domnule Cerescu, cum apreciaţi mediul de afaceri, care au fost schimbările după ce Moldova şi-a declarat cursul european?

– În procesul de modernizare a ţării şi susţinerii cursului european au venit în ajutor mai multe structuri financiare mondiale şi au pus anumite condiţii Guvernului. Noi, oamenii de afaceri, ne-am pomenit în condiţii mai puţin avantajoase. S-a revenit la impozitarea veniturilor, s-au pus pe seama angajatorilor cheltuielile pentru mai multe zile de incapacitate temporară de muncă, s-a revenit la alte intervenţii de genul acesta şi mediul de afaceri a resimţit ca şi constrîngeri aceste acţiuni. Unde şi mai pui prezenţa în acelaşi timp a crizei economice mondiale.

– Presupun că au fost şi efecte pozitive în această perioadă, s-a lărgit piaţa de desfacere?

– Acţiunile întreprinse se cunosc sub denumirea de consolidare bugetară şi s-au soldat cu mai multe impozite, majorări de taxe, acţiuni pentru a asigura lichiditatea şi funcţionalitatea statului. Era criză, statul trebuia din ceva să trăiască, situaţia a impus guvernarea să meargă pe această cale. Acum vedem că ieşim din criză, s-a majorat cu 4% PIB-ul, acum noi solicităm să fie asigurate condiţii avantajoase de dezvoltare pentru oamenii de afaceri. Pentru efectele pozitive ale înţelegerilor cu europenii le spunem mulţumesc guvernării şi UE. În baza acestor acorduri Moldova a putut să exporte unele produse în UE. Ce-i drept, pentru produsele esenţiale au fost impuse cote de export, chiar şi pentru vin. Nu prea am valorificat aceste cote fiindcă mai avem de lucrat la calitatea produselor. Dar credem că efectele pozitive vor apărea după semnarea Acordului de Asociere cu UE, pînă atunci avem faza de pregătire, aceasta înseamnă să ne racordăm la standardele europene. Încă un moment pozitiv este că iniţial au fost scoase barierele la export, au fost înlăturaţi monopoliştii şi agricultorii au devenit mai profitabili.

– Cu toate acestea, fermierii spun că mai există monopol în domeniu.

– Atunci a fost liberalizat exportul, dar acum se simt nişte mişcări tectonice pe interior, care arată că se monopolizează iarăşi domeniul exporturilor.

Dar să revenim la efectele pozitive, au venit proiecte, au venit bani mulţi în ţară. Aş putea da drept exemplu Fondul Rutier, care s-a majorat de la 400 de milioane de lei la peste un miliard.

– Aţi menţionat că mai avem probleme în ceea ce priveşte calitatea produselor. Ce trebuie să facă agenţii economici pentru a le înlătura?

– Pentru a exporta în UE noi trebuie să ne racordăm la standardele şi cerinţele europene. Aceste cerinţe, în situaţia în care ne aflăm acum, sînt mai mari decît ne permitem noi. Constrîngerile cu care se confruntă acum mediul de afaceri din Moldova nu permit racordare grabnică la aceste standarde. Pentru a ajunge la aceste standarde trebuie să ai posibilitatea să investeşti şi să ai finanţele necesare, dar cu presiunea fiscală cu care se confruntă agenţii economici din Moldova puţini au posibilitatea să crească. Rolul statului este să creeze condiţii atractive pentru investiţii, trebuie să avem stabilitate şi consecvenţă politică, de asemene trebuie să fie stabilitate în politica bugetar-fiscală, investitorii trebuie să poată să-şi facă un plan de investiţie, să aibă previzibilitate pentru a-şi întoarce investiţia.

– Zilele trecute a fost făcut public un clasament al Băncii Mondiale în care se spune că Moldova a urcat cîteva poziţii la capitolul mediului de afaceri, că are note mai bune la contractarea împrumuturilor şi executarea contractelor. Ce credeţi că a influenţat această creştere?

– Moldova a urcat 8 poziţii, chiar astăzi am analizat acest clasament, eram la nivelul 86 şi acum sîntem la 78. Clasamentul este format din mai multe criterii, la unele am urcat, dar la altele am scăzut. Într-adevăr, la capitolul obţinerea de credite am urcat 27 de poziţii, e ceva bun, la plata taxelor la fel ne-am ridicat cu 21 de poziţii, la iniţierea afacerii la fel am urcat – cu 12 poziţii. Avem însă şi eşecuri, la înregistrarea proprietăţii, la care am căzut cu 3 poziţii, la situaţii de insolvabilitate – cu 2 poziţii cădere. La capitolul comerţ transfrontalier şi reglementări vamale – călcîiul lui Ahile pentru Moldova – am căzut cu 2 poziţii. În general, chiar şi dacă am urcat în clasament, pot să spun că oricum sîntem sub media regională. La compartimentul obţinerea permiselor pentru construcţie, de exemplu, sîntem la coadă, din 189 de ţări sîntem pe poziţia 174, este foarte birocratizat acest domeniu, pentru fiecare semnătură şi certificat este nevoie de timp şi bani, timp şi bani, mult timp şi mulţi bani. Dacă e să facem o comparaţie cu alţi ani, ne mişcăm în sus, dar foarte încet, nu am făcut salturi spectaculoase cum a avut Georgia sau Lituania.

– Ştiu că la iniţiativa patronatelor a fost făcut un studiu privind constrîngerile majore cu care se confruntă oamenii de afaceri din Moldova. Ce v-a determinat să comandaţi un astfel de studiu?

– Noi am analizat activitatea în relaţiile cu Guvernul, dialogul social, am constatat că dialogul există pe mai multe platforme, dar rezultatul final deseori nu este în folosul îmbunătăţirii situaţiei oamenilor de afaceri. Cînd vorbim cu guvernanţii ei ne răspund că aceasta este viziunea noastră, dar nu sînt argumente plauzibile. Am căutat resurse financiare, am comandat acest studiu şi am depistat mai multe constrîngeri care afectează mediul de afaceri. Acest studiu conţine constatări care ne-au mirat şi pe noi. De exemplu, 8 din 10 întreprinderi consideră că perioadele de instabilitate politică afectează şi activitatea agenţilor economici. Colegii din alte ţări ne spuneau că la ei perioadele de instabilitate politică au efecte pozitive asupra businessului, politicienii luptă între ei şi nu se implică în afaceri. Pe cînd la noi este invers.

– Există şi o explicaţie de ce se întîmplă aşa?

– O percepţie doar, în momentul în care politicienii sînt implicaţi în bătălii politice, ceilalţi demnitari de stat mai mici îşi fac de cap, fac ravagii, controale în exces, fiindcă ştiu că nu-i controlează nimeni.

Altă constatare – 2 din 3 întreprinderi consideră corupţia un obstacol major în activitatea întreprinderilor. Cunoaştem cînd un inspector a verificat o întreprindere a unui investitor străin, nu a găsit nici o încălcare, dar a cerut la sfîrşit bani măcar pentru un talon de benzină. Investitorul străin a rămas stupefiat.

O altă constatare este că două treimi din întreprinderi cred că legăturile politice sînt necesare pentru a putea beneficia de susţinerea guvernării. Adică pentru ca să prosperi trebuie să ai legături cu politicul. Ce înseamnă protecţionismul? Că nu-ţi vine niciun control, chiar dacă activezi în economia informală. Marea pacoste este că atunci cînd vrei să avansezi ca întreprindere încep a veni controale peste controale.

– Pentru ca aceste constrîngeri să dispară ce politici propuneţi să fie promovate?

– Ne dorim să fie implementată guvernarea corporativă. De asemenea, să se introducă responsabilitatea personală, dar şi instituţională, atunci cînd se comit abuzuri în raport cu mediul de afaceri, atunci cînd se încalcă termenele de răspuns, cînd se încalcă termenele de eliberare a documentelor şi alte încălcări. Acum la noi nu există aşa ceva. Politicile de care vorbim sînt axate pe 7 constrîngeri esenţiale, am elaborat politici care ar duce la eliminarea lor. Sperăm că vor fi luate în consideraţie de factorii de decizie.

– Urmează să organizaţi un forum al oamenilor de afaceri la 12 noiembrie. Ce veţi propune guvernării?

– Avem elaborat un memorandum de înţelegere între businessul legal din Moldova şi factorii de decizie cum să fie depăşite problemele din mediul de afaceri. Noi facem propuneri şi ne angajăm să ne onorăm unele obligaţiuni. În acelaşi timp, vrem să facem un apel către oamenii de afaceri din Moldova, care sînt cointeresaţi în îmbunătăţirea condiţiilor lor de activitate, să participe la forum, să nu fie indiferenţi. Şi încă un mesaj este: Unde-s puţini, nu-i putere, unde-s mulţi, puterea creşte! Apelăm la consolidarea oamenilor de afaceri pentru a avea o conlucrare eficientă.

Mariana GALBEN, IPN