Alexandru Munteanu: „Am venit cu o ramură de măslin, credeam în consolidare”

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a primit în această seară votul de încredere al Parlamentului, după o ședință-maraton de peste opt ore. Proiectul de Hotărîre a fost susținut cu votul a 55 de deputați din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Alexandru Munteanu a declarat că activitatea Executivului va fi orientată spre creștere economică, eficiență și integrare europeană. „Avem o șansă unică de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și de a fi Guvernul integrării europene”, a declarat, Alexandru Munteanu, vineri, 31 octombrie, în Parlament.

Votul de încredere a fost acordat după o ședință de peste opt ore, dintre care, pe parcursul a circa șase ore, Alexandru Munteanu a răspuns la întrebările deputaților. Potrivit președintelui Parlamentului Igor Grosu, 50 de deputați au adresat întrebări candidatului desemnat, iar 23 au avut luări de cuvînt. 

Reprezentanții fracțiunilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, „Alternativa”, „Democrația Acasă” și Partidului Nostru au anunțat că nu vor vota pentru Guvernul Munteanu.

„Nu am părăsit sala de la începutul ședinței. Îmi place să ascult și v-am ascultat pe toți. Nu mă jenează critica. Eu apreciez suportul celor care au vorbit foarte frumos și într-adevăr ne-am inspirat din programul PAS și nefiind politic afiliat cu această formațiune, eu consider că e unica cale pe care o avem ca țară pentru prosperitate, un parcurs european și avem o șansă unică acum, din cauza asta și am venit.

Criticile sînt constructive. Eu am venit cu o ramură de măslin, credeam într-o consolidare, asta de fapt era mesajul meu.

Ceea ce m-a jenat este faptul că se pare că unii din colegi așteaptă ca noi să ratăm, să eșuăm, și e ceva dezastruos și suicidal, fiindcă dacă noi nu vom reuși, atunci va fi o mare tragedie, putem să ne pierdem țara. Eu nu îi înțeleg pe colegii care doresc să eșuăm. Unicul lucru pe care pot să îl spun – eu nu am eșuat, eu am făcut proiecte, eu sînt luptător, o să lupt pentru binele, prosperitatea și parcursul european al Republicii Moldova – asta vă promit”, a declarat Alexandru Munteanu înainte de raportul Comisiei.

Cabinetul de Miniștri condus de Alexandru Munteanu își propune să aducă beneficii concrete oamenilor încă înainte de finalizarea procesului formal de aderare la UE - investiții, locuri de muncă bine plătite, servicii publice moderne și o administrație prietenoasă și eficientă. Alexandru Munteanu a dat asigurări că va fi un prim-ministru care „ascultă, respectă și lucrează”.

Printre prioritățile noului Guvern se numără finalizarea negocierilor de aderare la UE pînă în 2028, creșterea salariilor și pensiilor, modernizarea spitalelor și școlilor, stimularea investițiilor de pînă la 4 miliarde euro, susținerea a 25.000 de întreprinderi, promovarea produselor moldovenești și extinderea accesului pe piețele europene, investirea a nouă miliarde lei prin programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, modernizare a 3.000 km de drumuri, construcția podurilor peste Prut, finalizarea Centurii Chișinăului.

Potrivit Hotărîrii Parlamentului, în cadrul Guvernului vor fi două funcții de vicepri-ministru fără portofolii pe domeniul Integrării Europene și pe cel al Reintegrării. De asemenea, din componența Guvernului fac parte alți 14 miniștri.

Echipa guvernamentală include atît nume noi, cît și persoane care își vor păstra funcțiile deținute în Cabinetul anterior. Alexandru Munteanu a declarat că aceasta este o echipă profesionistă, capabilă să pregătească Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit lui, echipa guvernamentală combină experiența și continuitatea, cu energie nouă și competență profesională. Noul Guvern va avea 14 ministere, cinci vicepremieri, inclusiv doi fără portofoliu.

Cristina Gherasimov își va păstra fotoliul de viceprim-ministră pentru Integrare Europeană. Aceasta a ocupat aceeași funcție și în Guvernul Recean, începînd cu luna februarie 2024. Anterior, Cristina Gherasimov a fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și consilier pe politică externă și integrare europeană al Președintelui Republicii Moldova.

La conducerea Ministerului Afacerilor Externe se va afla, în continuare, Mihai Popșoi, care va deține și funcția de vicepremier. El a ocupat același post și în Cabinetul Recean, începînd cu luna ianuarie 2024. Anterior, Mihai Popșoi a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului.

Vladimir Bolea va fi vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, funcție deținută din 2024. El a condus anterior Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a fost deputat în Parlament.

O altă funcție de vicepremier va fi ocupată de Eugen Osmochescu, care va conduce Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Osmochescu are o experiență de peste 25 de ani în domeniul juridic, economic și al reformelor pentru mediul de afaceri. Din 2009 pînă în 2025, Osmochescu a activat ca manager de programe în cadrul IFC – Corporația Financiară Internațională (Grupul Băncii Mondiale).

Vicepremier pentru reintegrare va fi Valeriu Chiveri, diplomat de profesie, care a ocupat pînă în prezent funcția de Ambasador al țării noastre în Ucraina.

Vladislav Cojuhari va fi noul ministru al Justiției. Jurist de profesie, cu studii în Belgia și SUA, Cojuhari a ocupat pînă acum funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne.

La șefia Ministerului Finanțelor vine Andrian Gavrilița, care are o experiență de muncă de 20 de ani, atît în administrarea afacerilor, cît și în domeniul politicilor publice.

Natalia Plugaru va fi noua ministră a Muncii și Protecției Sociale. Ea este specialistă în domeniul dezvoltării durabile, сu о experiență de peste cincisprezece ani în elaborarea și implementarea programelor dedicate rezilienței demografice și egalității de gen. A deținut funcția de Reprezentantă adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova.

La șefia Ministerului Sănătății va fi Emil Ceban, doctor habilitat în științe medicale, rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Conducerea Ministerului Mediului va fi asigurată de Gheorghe Hajder, care a fost pînă în prezent secretar de stat în cadrul aceleiași instituții.

Cristian Jardan va ocupa fotoliul de ministru al Culturii. Acesta este jurnalist și manager media, cu o experiență de peste 15 ani în mass-media din Republica Moldova.

Funcția de ministru al Energiei va fi deținută în continuare de Dorin Junghietu, care a preluat mandatul în februarie curent, în Guvernul condus de Dorin Recean. Junghietu are o experiență de peste 15 ani în companii internaționale din domeniul energetic.

Dan Perciun își va păstra postul de ministru al Educației, pe care îl ocupă din iulie 2023. El a venit la conducerea Ministerului renunțînd la funcția de deputat.

Un alt ministru care își păstrează fotoliul în Guvern este Ludmila Catlabuga, propusă la șefia Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Catlabuga a ocupat aceeași funcție și în Guvernul Recean, din noiembrie 2024, fiind anterior președinte al Asociației Fermierilor Producători de Lapte.

Ministerul Afacerilor Interne va fi condus în continuare de Daniella-Misail Nichitin, care a preluat funcția în 2024, fiind anterior secretar de stat în cadrul aceleași instituții.

Un alt ministru care își păstrează fotoliul este Anatolie Nosatîi, propus la șefia Ministerului Apărării. El ocupă această funcție din august 2021.

Potrivit Constituției, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. În baza votului de încredere acordat de Legislativ, președintele Republicii Moldova numește Guvernul. Acesta îşi exercită atribuțiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa șefului statului.

Sursa: Moldpres