Comisia Europeană a prezentat, Miercuri, Comunicarea privind munca decentă la nivel mondial, care reafirmă angajamentul UE de a promova munca decentă atît pe plan intern, cît şi în întreaga lume, transmite potrivit agerpres.

Eliminarea muncii copiilor şi a muncii forţate se află în centrul acestui efort, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Cele mai recente cifre arată că munca decentă nu este, deocamdată, o realitate pentru multe persoane din întreaga lume şi că mai sunt încă multe de făcut: 160 de milioane de copii – unul din zece la nivel mondial – sunt victime ale muncii copiilor, iar 25 de milioane de persoane se află într-o situaţie de muncă forţată.

UE promovează munca decentă în toate sectoarele şi domeniile de politică, în conformitate cu o abordare cuprinzătoare care vizează lucrătorii de pe pieţele interne, din ţările terţe şi din lanţurile de aprovizionare globale. Comunicarea adoptată stabileşte politicile interne şi externe pe care UE le utilizează pentru a pune în aplicare munca decentă la nivel mondial, plasînd acest obiectiv în centrul unei redresări favorabile incluziunii, durabile şi reziliente în urma pandemiei.

Ca parte a acestei abordări cuprinzătoare, Comisia pregăteşte un nou instrument legislativ pentru a interzice efectiv intrarea pe piaţa UE a produselor obţinute prin muncă forţată, astfel cum a anunţat preşedinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2021. Acest instrument va acoperi bunurile produse în interiorul şi în afara UE, combinînd o interdicţie cu un cadru solid de asigurare a respectării normelor. Instrumentul se va baza pe standardele internaţionale şi va completa iniţiativele orizontale şi sectoriale existente ale UE, în special obligaţiile privind diligenţa necesară şi transparenţa.

UE a luat deja măsuri ferme pentru a promova munca decentă la nivel mondial, contribuind la îmbunătăţirea vieţii oamenilor din întreaga lume. În ultimele decenii, s-a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă la nivel mondial a numărului de copii exploataţi prin muncă (de la 245,5 milioane în 2000 la 151,6 milioane în 2016). Cu toate acestea, numărul copiilor exploataţi prin muncă a crescut cu peste 8 milioane între 2016 şi 2020, inversînd tendinţa pozitivă anterioară. În acelaşi timp, pandemia mondială de COVID-19 şi transformările din lumea muncii, inclusiv ca urmare a progreselor tehnologice, a crizei climatice, a schimbărilor demografice şi a globalizării, pot avea un impact asupra standardelor de muncă şi asupra protecţiei lucrătorilor.

În acest context, UE se angajează să consolideze angajamentul său existent şi să îşi extindă rolul de lider responsabil în lumea muncii, utilizînd toate instrumentele disponibile şi dezvoltîndu-le în continuare. Consumatorii solicită din ce în ce mai mult bunuri care sunt produse într-un mod durabil şi echitabil şi care asigură locuri de muncă decente pentru cei care le produc. Astfel cum s-a reflectat în dezbaterile din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, cetăţenii europeni se aşteaptă ca UE să îşi asume un rol de lider în promovarea celor mai înalte standarde în întreaga lume.

UE îşi va intensifica acţiunile, orientîndu-se în funcţie de cele patru elemente ale conceptului universal de muncă decentă, astfel cum a fost elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi reflectat în obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Printre aceste elemente se numără: promovarea ocupării forţei de muncă; standardele şi drepturile la locul de muncă, inclusiv eliminarea muncii forţate şi a muncii copiilor; protecţia socială; dialogul social şi guvernanţa tripartită. Egalitatea de gen şi nediscriminarea sunt aspecte transversale ale acestor obiective.

Comunicarea stabileşte instrumentele viitoare şi existente ale UE în patru domenii: politicile şi iniţiativele UE cu impact dincolo de graniţele UE, relaţiile bilaterale şi regionale ale blocului comunitar, UE în forurile internaţionale şi multilaterale şi colaborarea cu părţile interesate şi în cadrul parteneriatelor globale.

Ca parte a „pachetului ei privind o economie justă şi durabilă”, Comisia prezintă şi o propunere de Directivă privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor. Propunerea urmăreşte să promoveze un comportament durabil şi responsabil al întreprinderilor în cadrul lanţurilor valorice globale.