Bugetul de Stat a fost executat în primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de circa 959 milioane de lei, sub nivelul prognozat, ca urmare a reducerii drastice a cheltuielilor, cu aproape 19 la sută faţă de prevederile pentru această perioadă. Veniturile la buget au fost cu 442 milioane de lei mai mici faţă de sarcinile stabilite, în timp ce partea de cheltuieli a fost executată la nivel de 81,2 la sută, potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor.

Datele oficiale arată că nu au fost efectuate cheltuieli planificate în sumă de 2,7 miliarde de lei. Decalajul dintre venituri şi cheltuieli a fost acoperit în mare parte din surse externe, în sumă de 550 milioane de lei şi micşorarea soldului de mijloace băneşti în conturile bugetului de stat cu 478 milioane de lei.

Bugetul de stat a fost votat cu un deficit de 4 miliarde de lei, de aproape 2,5 ori mai mare decît deficitul efectiv înregistrat în anul 2014. Dacă mai luăm în considerare şi cheltuielile neacoperite sau creditele de la Banca Mondială, pe care se mizează, dar nu au fost încă aprobate, gaura în buget ar putea fi mai mare.

Pentru a asigura finanţarea în luna mai a plaţilor prioritare stabilite prin lege, ce ţin de cheltuieli de personal, achitarea burselor, pensiilor, indemnizaţiilor, transferurilor către unităţile administrativ-teritoriale pentru achitarea salariilor, Ministerul Finanţelor a rezervat mijloace băneşti, care la situaţia din 1 mai 2015 au constituit 781,2 milioane de lei.

Soldurile în conturile bugetului de stat, la situaţia de la finele lunii mai, s-au micşorat cu 478 milioane de lei în raport cu începutul anului şi au constituit 1628,6 milioane de lei, dintre care circa 60 la sută reprezintă soldul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe.

Ministerul Finanţelor precizează că în primele cinci luni ale anului la bugetul de stat au fost acumulate venituri în sumă de 10,8 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde de lei mai mult decît în perioada similară a anului precedent. Taxa pe valoarea adăugată, accizele şi impozitul pe venit au adus cele mai mari venituri la buget. Datele oficiale denotă o creştere în cinci luni cu 15 la sută a cheltuielilor de la bugetul de stat, pînă la 11,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din cheltuielile de la bugetul public naţional, circa 73,6 la sută, au mers pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural. Domeniul economiei naţionale a beneficiat de 9,2 la sută din totalul cheltuielilor, iar pentru apărarea naţională, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională au fost utilizate 6,2 la sută din banii publici cheltuiţi în ianuarie-mai.

Premierul interimar Natalia Gherman a solicitat instituţiilor publice să limiteze cheltuielile, în contextul amînării unui nou acord de finanţare pentru Moldova cu Fondul Monetar Internaţional. „Demisia premierului şi amînarea acordului cu FMI a afectat starea indicatorilor macroeconomici. Este necesar ca autorităţile publice centrale şi ministerele să suspende angajarea de noi cheltuieli, în domeniul investiţiilor şi a achiziţiilor publice care sînt neesenţiale”, a declarat Gherman.

Pe de altă parte, ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Anatol Arapu, a confirmat că a expediat pe adresa tuturor ministerelor şi instituţiilor subordonate Guvernului o adresare oficială, prin care anunţă că finanţarea acestora de la Bugetul de Stat se va efectua doar pe cheltuielile cele mai necesare. Este vorba despre cheltuieli de personal, cheltuieli de regie şi alte cheltuieli fără de care instituţiile respective nu ar putea funcţiona.

„Concomitent, în legătură cu evoluţiile macroeconomice, insuficienţa surselor interne (VMS şi veniturile din privatizare) şi externe (împrumutul Băncii Mondiale etc.) de finanţare a deficitului bugetar aprobat, se impune aplicarea procedurii de suspendare şi pe celelalte tipuri de cheltuieli”, subliniază ministrul Finanţelor.

Situaţia financiară dictează formarea cît mai urgentă a Guvernului şi iniţierea negocierilor cu FMI în vederea semnării unui nou program care va debloca suportul bugetar din partea Băncii Mondiale şi altor creditori şi donatori externi, sînt de părere economiştii.