Scenariile ulterioare vor reconfirma totalitarismul Puterii

Autor: Mihai CONŢIU

Președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Gheorghe Duca, și-a anunțat demisia din funcție, în cadrul ședinței Guvernului din ziua de Joi, 22 Februarie. Reamintim că Gheorghe Duca s-a aflat în fruntea AȘM din Februarie 2004. Prin speculaţii şi interpretări statutare abuzive, Duca a avut grijă să fie reales preşedinte al AŞM şi într-un al treilea mandat. Este mai mult decît limpede că nu-i vorba despre o demisie voluntară, ci una depusă într-o situaţie disperată. Din informaţiile apărute în presă, înţelegem că pe urmele lui Duca se afla şi o Comisie de anchetă pentru examinarea legalității procedurii de alegere a președintelui AȘM pentru al treilea mandat consecutiv și verificarea modului de gestionare a resurselor financiare. Documentele au fost elaborate de fracțiunea PSRM și înregistrate în Parlament încă acum aproape doi ani.

Ziarul nostru a scris despre suspiciunile cu iz penal ce planau asupra familiei Duca încă din urmă cu peste zece ani. La fel cum am scris primii despre celebrul Veaceslav Platon, cu care am avut numeroase procese. În paralel, numeroase alte ziare sau site-uri informative au publicat ample anchete despre neregulile de la AŞM şi despre averea uriaşă deţinută de familia Duca. Practic, Gheorghe Duca transformase AŞM într-un fel de proprietate a familiei sale, în care, pentru prestigiul academico-universitar al soţiei sale, înfiinţase Universitatea Academiei de Științe a Moldovei și Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Genul acesta de „afaceri universitare” este o practică bine cunoscută. Un exemplu relevant este şi Universitatea Tehnică a Moldovei, care este controlată în exclusivitate de familia Bostan prin succesiunea transmisă de la tată la fiu – fostul rector Ion Bostan i-a lăsat moştenire această funcţie fiului său, Viorel Bostan.

„Grijile” familiei Duca de pînă la demisie

Cu riscul de a ne repeta, reluăm o parte din dezvăluirile făcute de-a lungul timpului şi pentru cititorii care încă nu le cunosc. Permanent şi oficial, Gheorghe Duca a fost salariat bugetar, fie în calitate de deputat, fie de ministru, fie de preşedinte al AŞM. Tot bugetară este şi soţia sa. Cu toate acestea, Duca a reuşit să-şi acumuleze o avere demnă de un multimilionar în euro. „Grijile” familiei Duca de pînă acum şi de acum înainte sunt următoarele:

O casă de 185 de metri pătraţi pe teren de 6 ari în Sectorul Centru al Capitalei, cu o valoare cadastrală totală de 2.675.000 de lei, dar la un preţ de piaţă de cîteva ori mai mare; un spaţiu comercial de 600 de metri pătraţi pe un teren de 9 ari în Suruceni, raionul Ialoveni, a cărui valoare s-ar ridica, potrivit unor agenţi imobiliari, la 5-6 milioane de lei; o maşină de teren cumpărată nouă în 2016 cu 36 de mii de euro; conturi bancare în lei moldoveneşti, româneşti, euro şi dolari,  echivalentul a aproape 800 de mii de lei la data documentării; o vilă cu trei etaje, la munte, în România; o piscină pentru el şi familia sa pe un teren public, fără autorizaţie. Trebuie să vă spunem că aceasta este doar averea mai la vedere şi uşor de documentat. Aşadar, observaţi ce salariaţi bugetari de lux au condus AŞM şi „sursele suplimentare de venit” Universitatea Academiei de Științe a Moldovei și Liceul Academiei de Științe a Moldovei.

Vulnerabilităţile academice

Văzînd toate acestea, înţelegeţi mai bine cît de vulnerabil a fost şi este Duca în faţa legii şi a celor mai descurcăreţi şi mai bogaţi decît el care dictează legea! Pentru necunoscători, demisia lui Duca poate să pară una demnă, academică. Nu ne-am mira însă ca, în virtutea „tradiţiilor” existente, Duca să invoce şi presiuni politice dacă, pe bună dreptate, va fi scărpinat cu Codul Penal. Multora poate să li se pară o bagatelă, o glumă nevinovată modul abuziv în care aproape că şi-a cumpărat votarea ilegală pentru a treia oară în funcţia de preşedinte al AŞM. Dacă însă renunţăm la deprinderea neigienică de a ne scobi în nas în loc să gîndim logic, înţelegem că Duca avea nevoie să rămînă în acest post deoarece era de o avere considerabilă pe care trebuia să şi-o apere. Inclusiv Universitatea Academiei de Științe a Moldovei și Liceul Academiei de Științe a Moldovei erau fabrici de diplome contra cost pînă ca Guvernul să i le ia de sub tutelă.

„Duhoarea academică” patronată de Duca are şi alte înţelesuri adînci în afară de cele înţelese pînă acum. Ca să reziste în această funcţie pentru a-şi pune în aplicare toate planurile, el a strîns în jurul său o „gardă academică” profitoare, care, pe banii statului, a beneficiat de avantajele de rigoare – salarii, prime, editări privilegiate, maşină la scară, titluri de membri al AŞM inventate special pentru unii etc. În tot acest timp, adevărata şi cinstita elită academică nu avea nici o putere, fiind terorizată de „puterile politice” ale lui Duca, desfăşurîndu-şi activitatea sub teama pierderii locului de muncă sau a finanţărilor pentru cercetare.

Duca a ştiut întotdeauna cum să-i linguşească pe toţi guvernanţi şi să-i trădeze succesiv. Ca un fapt divers, Duca de astăzi, care se împăunează că AŞM a votat pentru limba română, pentru „â” din „a” şi pentru „sunt”, nu era acelaşi de la începutul anilor 1991. Atunci, cînd unii dintre foştii deputaţi vorbeau despre limba română sau România, Duca îi punea la punct, spunîndu-le că el este grec, nu român, iar în acest punct tind să îi dau crezare. Există numeroşi martori, nu inventez nimic!

Ce va urma?

Este greu de răspuns cu precizie la această întrebare din cauza imprevizibilităţii şi intereselor actualilor guvernanţi. Duca a fost forţat să se ducă din fruntea AŞM şi s-a dus. Postul de preşedinte al AŞM are o deosebită importanţă pentru guvernanţi. Este o prioritate pentru ei deoarece subordonarea politică a Academiei le conturează, cred ei, şi mai bine şi mai legitim coerenţa şi autoritatea Puterii. Dacă ei, guvernanţii, au determinat vacanţa funcţiei de preşedinte al AŞM, următorul preşedinte, în mod „natural”, ar trebui să le fie recunoscător.

În aceste condiţii, nu este exclus ca „dosarele Duca” să fie date uitării, să nu mai fie cercetat penal, să nu fie întrebat cum şi-a dobîndit averile şi cum a administrat AŞM, la fel cum au fost iertaţi Leancă, Drăguţanu sau Gaburici care, oricum, au pus botul oficial la „rătăcirea miliardului”. Duca poate să scape şi dacă va avea agilitatea să sponsorizeze generos ceea ce trebuie sponsorizat, iar nas pentru aşa ceva are, căci doar e grec! Tot la fel de bine poate fi şi cercetat şi pedepsit „ca un exemplu”, deşi înclinăm să credem că se va ezita din cauza unor „susţineri academice” multiple.

În oricare dintre situaţiile arătate, este clar că felul în care vor evolua scenariile care vizează viitoarea conducere a AŞM şi pe Duca ne va reconfirma noile redimensionări ale totalitarismului Puterii.